Ziua Mondială a Zonelor Umede se sărbătorește pe 2 februarie, în fiecare an, pentru a sublinia necesitatea de a menține caracterul ecologic al zonelor umede și importanța unei planificări „înțelepte”, spre a putea avea o utilizare durabilă.
Potrivit Agerpres, tema din acest an este „Zonele umede pentru viitorul nostru”. Pentru a marca această zi, sunt organizate evenimente, în peste 98 de țări din întreaga lume. Amintim: seminarii, plimbări în natură, festivaluri, concursuri și activități comunitare pentru curățarea acestor zone. Ele sunt destinate în special implicării adolescenților și tinerilor.
Ziua Mondială a Zonelor Umede a fost sărbătorită pentru prima dată în 1997.
În fiecare an, agenții guvernamentale, organizații non-guvernamentale și grupuri de cetățeni au contribuit prin diverse acțiuni la informarea opiniei publice despre valoarea zonelor umede și a beneficiilor acestora, în general. Ele promoveaza conservarea și utilizărea raționala a zonelor umede.
Viitorul omenirii depinde de zonele umede, care fac parte din cele mai diverse ecosisteme.
Zonele umede pot constitui valori economice, sociale și de mediu importante. In cazul unei gestionări durabile vor oferi beneficii pentru generațiile viitoare. Creșterea gradului de conștientizare și de înțelegere corectă a valorilor și a serviciilor oferite de către zonele umede este esențială pentru a asigura conservarea și utilizarea lor chibzuită.
Organizată de Secretariatul Convenției Ramsar, Ziua Mondială a Zonelor Umede marchează semnarea, la 2 februarie 1971, în orașul Ramsar (Iran), a Convenției asupra zonelor umede, de importanță internațională. Documentul este cunoscut și sub numele de Convenția Ramsar. El a intrat în vigoare la sfârșitul anului 1975 și este un tratat interguvernamental. Acesta asigură cadrul pentru cooperarea internațională în domeniul conservării zonelor umede. Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională se înscrie printre primele mari convenții referitoare la conservarea patrimoniului natural.
România a ratificat Convenția Ramsar prin Legea 5/25.01.1991.
Zonele umede au fost definite ca fiind întinderile de bălți, mlaștini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depășește șase metri. Obiectivul declarat al Convenției Ramsar este acela de a conserva zonele umede, fauna și flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice. Deși zonele umede acoperă doar 1% din suprafața planetei, ele sunt responsabile într-o proporție foarte mare de schimburile bio-geo-chimice dintre uscat, atmosferă și sistemele hidrologice, la scară regională și globală.
Alegerea acestor zone, conform Convenției, se bazează pe rolul internațional pe care îl au din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, hidrologic, ținând seama de importanța lor ca habitat pentru păsările acvatice în toate anotimpurile. Convenția stabilește pentru statele părți, în primul rând, cerința de a elabora și de a aplica planurile de amenajare, astfel încât să fie favorizată conservarea acestor zone prin crearea de rezervații și prin utilizarea rațională a rezervelor lor.
Ultima actualizare a listei Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN) menționează 2.186 de zone umede în lume (zone Ramsar). Se însumeaza o suprafață totală de 208.449.277 hectare. România deține președinția Comitetului Permanent al Convenției de la Ramsar pentru perioada 2013-2015.
În România, sunt declarate 19 sit-uri Ramsar, ce apar pe listele UICN. Ele totalizeaza 1.156.448 hectare, între acestea numărându-se: Rezervația Biosferei Delta Dunării; Balta Mică a Brăilei; Lunca Mureșului (jud. Arad și Timiș); Complexul Piscicol Dumbrăvița (jud. Brașov); Lacul Techirghiol (jud. Constanța); Parcul Natural Porțile de Fier; Parcul Natural Comana (Giurgiu); Tinovul Poiana Stampei (Suceava).
Ana Grama
Jurnal Spiritual
