Ziua intendenței militare este marcată, anual, la 1 februarie. Intendența militară a fost oficializată în România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Până la înfăptuirea Unirii celor două Principate, încă de pe timpul Regulamentelor Organice, în ministerele de război ale Moldovei și Munteniei funcționa câte o secție de intendență. Insă atribuțiile acestora nu erau clar definite, scrie Agerpres.
Unirea Principatelor Române a accelerat consacrarea intendenței ca specialitate distinctă și indispensabilă a Armatei Române, prin Decretul nr. 417 din 30 august 1860, hotărându-se întrunirea administrațiilor militare și a intendențelor într-o singură administrație, sub ordinele Ministerului de Război din București.
Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 29 din 1 februarie 1861, Alexandru Ioan Cuza a consfințit înființarea Corpului de Intendență Militară. Acesta era alcătuit din intendentul general al armatei (asimilat gradului de general de brigadă) și subordonat ministrului de Război, un subintendent clasa I (asimilat gradului de colonel), doi subintendenți clasa a II-a (locotenent-colonel), doi adjuncți clasa I (asimilați gradului de comandanți de batalion — maior) și șase adjuncți clasa a II-a (căpitan).
Ana Grama
Jurnal Spiritual
