Invenții care au schimbat lumea – Zgârie norii (1884)

0
504
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

Zgârie nori – Invenții care au schimbat lumea

Precursorii zgârie norilor – Piramidele egiptene și ziguratele

Diverse civilizații au încercat structurile înalte cu mult timp înaintea de construirea primilor zgârie nori moderni. Egiptenii antici au construit piramide, structuri uriașe. Marea Piramidă a lui Keops de la Gizeh s-a ridicat la o înălțime de 147 metri cu aproximativ 45 de metri mai mult decât catedrala St. Paul din Londra.

Mesopotamia antică a avut propriile ei structuri înalte: ziguratele. Piramidele și ziguratele au fost proiectate după același principiu de bază. Piramida a început ca o clădire funerară solidă de formă pătrată, denumită mastaba, dar arhitecții egipteni şi-au dat seama că o puteau face mai impozantă construind o alta, ceva mai mică, deasupra ei. Și apoi încă una, şi mai mică, deasupra celei de-a doua. În acest fel a fost construită piramida în trepte de la Saqqara.

Ziguratele erau clădite în mod asemănător cu o serie de plinte pătrate solide ridicate una peste alta. În Evul Mediu, pentru catedrale s-au construit turnuri şi mai ambițioase. Acestea erau realizate într-un mod foarte diferit; erau goale pe dinăuntru, aveau părți laterale aproape verticale şi stăteau așezate pe baze foarte mici.

Schimbări care au impulsionat inventarea zgârie-norilor

Toate aceste structuri vechi erau clădiri sacre de un fel sau altul – temple, mausolee sau biserici. Dar pentru locuințe sau clădiri comerciale se construiau în mod uzual structuri mult mai joase, de unu, două sau trei niveluri.

La sfârșitul secolului al XlX-lea au avut loc câteva schimbări care au impulsionat inventarea zgârie-norilor. Britania şi America se aflau într-un proces de urbanizare viguroasă şi, pe măsură ce orașele creșteau, terenul din centrele lor devenea tot mai scump şi mai greu de găsit. Pentru a profita la maximum de o bucată de pământ, trebuia să se construiască în sus.

O altă schimbare era de natură tehnologică. Clădirile cu cadru de fier sau de oţel erau mult mai solide. Puteau avea ziduri de cărămidă, dar acestea nu mai făceau parte din structura de rezistență. Grinzile metalice întrebuințate în executarea cadrului unei clădiri, într-un mod oarecum asemănător cadrelor din bușteni ale caselor din Europa medievală, ajutau la distribuirea încărcării şi a altor solicitări în clădire.

Cadrul de oțel

Cadrul din oțel a fost primul progres serios în tehnica de construcție la inventarea arcului englez şi a arcului butant. Cuvântul zgârie-non sine nu era nou; exista încă din Evul Mediu, când descria turnuri înalte construite în Italia în secolul al XlII-lea, unele dintre ele având aproximativ 100 de metri. Metoda de construcție cu cadru de o schimbat enorm forma si stilul clădirilor. La primele proiecte, metoda era ascunsă cu grijă, dar treptat, odată cu scurgerea deceniilor, a devenit din ce în ce mai fățișă.

Ascensorul Otis

O invenție absolut necesară a fost ascensorul Otis. Un adult o poate urca ușor treptele unei clădiri cu patru niveluri, dar zece devin o problemă. Inventarea unui lift care se putea opri la fiecare etaj cu o precizie de un centimetru față de nivelul palierului era esențială pentru dezvoltarea zgârie-norilor.

Citiți și Astrofizicienii americani: Contactarea civilizațiilor extraterestre nu este periculoasă.

Home Insurance Building – Primul zgârie nori din Chicago

Un alt impuls a venit de la marele incendiu din Chicago din 1871. Focul a distrus o mare parte a orașului, care trebuia reconstruită rapid si economic. Acesta a fost motivul pentru care Chicago a fost locul de naștere al zgârie-norilor. Clădirea considerată a fi primul zgârie-nori este Home Insurance Building, proiectată de arhitectul William LeBaron Jenney şi construită la intersecția străzilor La Salle şi Adams, în 1884-1885. Avea zece etaje, structură din oțel, ziduri placate la exterior cu marmură şi coloane de granit lustruit care acopereau grinzile din oțel. Home Insurance Building a fost demolată în 1931.

Calea deschisă de LeBaron Jenney a fost urmată de îndată de alți arhitecți şi în Chicago s-a construit un întreg nou val de clădiri cu multe etaje în același stil în anii următori.

Tacoma Building din Chicago – Structură exclusiv din oțel

Tacoma Building din Chicago a fost prima clădire a cărei structură de rezistență a fost executată exclusiv din oțel. William Holabird a fost cel care a proiectat-o. Firma lui, Holabird & Roche, a devenit dezvoltatoarea principală a conceptului lui Jenney, construind în Chicago numeroase clădiri modeme de birouri. Holabird a schimbat fața orașului, împungând cerul cu Caxton Buiding în 1890, Pontiac Buiding în 1891, Marquette Building în 1894 şi Trióme Building în 1901.

Flatiron Building, New York

Cel mai faimos dintre primii zgârie nori este probabil Flatiron Building, construit la New York în 1902. Şi-a primit numele de planul său distinctiv triunghiular, impus de forma terenului, situat la intersecția în diagonală a două străzi. Este îmbrăcat în calcar cioplit, ascunzând încă o dată structura de rezistență.

Citiți și Cea mai înaltă clădire de lemn din lume.

Flatiron Building a fost prima clădire multietajată ridicată în New York. Au urmat apoi un val de clădiri mult mai înalte, a doua generație de zgârie nori. Primul dintre ele a fost Woolworth Building, un turn elaborat stil gotic, construit în 1913, care s-a ridicat la 240 de metri deasupra pământului.

Clădirea Chrysler

Apoi Walter Chrysler, magnatul industriei auto, şi-a dorit o clădire care să-i poarte numele şi să fie cea mai înaltă din lume. În povestea ci zgârie nori intrase elementul concurenței comerciale. Companiile cu ambiții mari doreau clădiri înalte, care să le reflecte statutul. Zgârie – norii au devenit adevărate panouri publicitare pentru firmele deținătoare. Clădirile s-au înălțat din ce în ce mai sus.

Chrysler l-a angajai pe William van Alen, un arhitect școlit în Europa, pentru a-i proiecta clădirea. Inițial, aceasta urma să aibă 282 de metri înălțime. Apoi var Alen a introdus o turlă ascuțită care a fost asamblată în interiorul clădiri şi ridicată apoi în vârf; aceasta a făcut ca structura să aibă în fina înălţimea de 319 metri, devenind cea mai înaltă clădire din lume.

Clădirea Chrysler a fost spectaculoasă când a fost nouă, şi faptul că îţi taie încă respirația este un mare tribut adus arhitectului ei. Este unul dintre cele mai frumoase exemple de arhitectură art deco în existență.

Empire State Building

Dar era sortită să fie întrecută destul de curând în înălțime, asemenea unui copac în bolta pădurii tropicale. în 1929 au început lucrările de construcție la Empire State Building. In trei ani erau finalizate. Cu o înălțime de 381 de metri şi 102 etaje, Empire State Building a rămas vreme îndelungată cea mai înaltă clădire din lume. Și în acest caz, tehnologia ascensoarelor este cea a permis construirea unei clădiri atât de înalte; în ea funcționau 67 de lifturi de mare viteză.

World Trade Plaza din New York

Tehnologia cadrului din oțel a devenit din ce în ce mai vizibilă în clădirile construite ulterior, iar ultima generație de zgârie-nori face de-a dreptul paradă cu structura sa de sticlă şi oțel. Cele mai celebre dintre acestea au fost turnurile gemene ale World Trade Plaza din New York. Acestea au fost două turnuri identice cu 110 etaje, amplasate foarte aproape unul de celălalt şi dominând Manhattanul.

Citiți și O viață, mai multe visuri – New York – Orașul care atinge cerul.

Rămâne de văzut dacă prăbușirea tragică a turnurilor gemene, în urma atacului terorist din 2001, va încetini dezvoltarea zgârie-norilor, dar metropolele americane au fost deja întrecute de Kuala Lumpur. Turnul Sears din Chicago, construit în 1974, este înalt de 442 de metri. Turnurile Petronas din Kuala Lumpur au înălțimea de 452 de metri.

Invenții care au schimbat lumea, Rodney Castleden

 Jurnal Spiritual

zgârie norii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here