Din meditațiile lui Tolstoi: Zeflemeaua e semn sigur că omul nu în­ţelege subiectul de care râde

0
220
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

Zeflemeaua

1907

Zeflemeaua, mai ales cea inteligentă, îl prezintă pe zeflemist mai presus de cel de care râde; dar de cele mai multe ori (de fapt mereu) zeflemeaua e semn sigur că omul nu în­ţelege subiectul de care râde. (5 aprilie)

Gândim şi chiar rostim: de ce Dumnezeu nu ne spune prin cuvinte ce vrea de la noi? Dar uităm că numai noi, în slăbi­ciunea noastră, vorbim prin cuvinte inexacte, insuficiente, unilaterale. Iar Dumnezeu are alt limbaj, alt mijloc de trans­mitere a voii sale. Acest mijloc este întreaga viaţă a lumii exterioare şi tot ce s-a investit în sufletul nostru. (5 aprilie)

Viaţa se dezvăluie.

Ei, şi tu ce faci? Poţi sau nu să contri­bui la această dezvăluire?

Poţi prin menţinerea imobilităţii tale, prin nemişcarea si­multană cu ceea ce te acoperă. Mişcându-te, rămâi nemiş­cat. Menţinându-ţi nemişcarea, te mişti. (5 aprilie)

Pentru a ierta trebuie să uiţi, să vrei să uiţi pentru ce ierţi şi să iei relaţiile de la început. (5 aprilie)

Numai acum încep să trăiesc viaţa adevărată. Numai acum încep să mă tem de un singur judecător şi să mă călău­zesc după judecata Lui. (5 aprilie)

Din Lev Tolstoi, „despre Dumnezeu şi om” din jurnalul ultimilor ani, Editura Humanitas

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here