Zapping prin ştiinţe – Nervii în piuneze

0
29

Zapping prin ştiinţe – Nervii în piuneze
Corpul în mişcare
Sistemul nervos periferic reprezintă totalitatea nervilor proveniţi din creier şi din măduva spinării. Aceştia aduc informaţiile senzitive spre analiză de către encefal şi, în sens invers, transmit un mesaj motor. Există totuşi o excepţie: în timpul reflexelor, nevoia de rapiditate antrenează tratarea informaţiei la nivelul măduvei spinării.

Encefalul şi învelişul său

Situat în interiorul cutiei craniene , encefalul reprezintă organul principal al sistemului nervos. Fără învelişul său protector, dura mater, cântăreşte în medie 1,4 kilograme, ceea ce reprezintă 92% din greutatea totală a sistemului nervos central.

„Creierul autonom”

Nu toate funcţiile corpului sunt guvernate de gândirea voluntară. Putem respira sau digera fără să trebuiască să ne concentrăm. Acest fapt se datorează sistemului nervos vegetativ, numit şi „autonom”. Se disting, pe de o parte, sistemul nervos simpatic, care pregăteşte acţiunea şi răspunsul la stres (accelerarea inimii, eliberarea rezervelor de glucoză, reducerea activităţii digestive…), şi, pe de altă parte, sistemul nervos parasimpatic, care, dimpotrivă, încetineşte ritmul, stochează resursele şi facilitează digestia.

Un nerv foarte vag

Nervii cranieni care îşi au originea direct în creier, formează douăsprezece perechi şi au rolul de a inerva capul şi de a comanda funcţiile acestuia: mişcarea ochilor, sensibilitatea feţei, deglutiţia… Cel de-al zecelea dintre aceşti nervi este nervul vag, care are particularitatea că asigură o funcţie vegetativă. Când nu funcţionează corect, această pereche de nervi provoacă încetinirea ritmului cardiac, transpiraţia excesivă a picioarelor şi a mâinilor, anxietate şi… faimoasa sincopă vasovagală!

Cele douăsprezece perechi de nervi cranieni: I: nervul olfactiv; II: nervul optic;
III: nervul oculomotor; IV: nervul trohlear;
V: nervul trigemen; VI: nervul abducens;
VII: nervul facial; VIII: nervul auditiv;
IX: nervul glosofaringian; X: nervul vag;
XI: nervul accesor; XII: nervul hipoglos.

Cel de-al doilea creier

Intestinul dispune de un sistem nervos propriu: sistemul enteric. Dacă funcţiile sale digestive asociate au fost rapid descrise, abia în anii ’90 au fost scoase la lumina capacităţile sale de a modifica dispoziţia. Funcţiilor sale şi organizării într-o reţea foarte elaborată i se datorează de atunci supranumele de „cel de-al doilea creier” (vezi pag. 104).

Când nervii sunt presaţi

Nefiind protejaţi de un înveliş osos, asemenea creierului sau măduvei spinării, nervii periferici sunt sensibili la compresii. Dacă un obstacol neaşteptat se formează pe traseul lor, nervii sunt comprimaţi şi trimit un mesaj dureros, o senzaţie de junghi, electrocutare, furnicături sau scădere a sensibilităţii, în funcţie de tipul de nerv şi de gravitatea compresiei.
Este cazul sciaticii, la nivelul picioarelor, sau al sindromului de canal carpian, la nivelul încheieturii.

 

Compresia nervului sciatic în regiunea lombară.

Când zahărul le joacă feste nervilor noştri!

Daca zahărul este principalul carburant al creierului, poate provoca neuropatii atunci când este în exces în sânge.
Aceste alterări afectează persoanele cu diabet neechilibrat, la nivelul nervilor mici ai extremităţilor, dar şi al anumitor nervi autonomi (vezică, inimă…) şi duc la pierderea sensibilităţii sau chiar a motricităţii. O pierdere a sensibilităţii în picioare poate transforma rapid o rană simplă în cangrenă, care duce la amputare (în Franţa sunt înregistrate 8 000 de cazuri pe an).

Microchirurgia în ajutor

Microchirurgia este o specialitate care permite repararea nervilor mici (sau a arterelor mici).
Aceasta are aplicaţii în principal în leziunile mâinii sau ale feţei. Principiul este acela de restabilire a contactului dintre cele două părţi secţionate fie prin legare, fie prin realizarea unei grefe pentru astuparea unui spaţiu gol. Corpul asigură, ulterior, cicatrizarea nervoasă şi reformarea mielinei.

Afinităţi elective

Informaţia care circulă de-a lungul neuronilor este electrică. Cum electricitatea nu poate „sări” de la o celulă la alta, mesajul este transformat temporar în substanţă chimică şi transmis la nivelul spaţiului dintre neuroni: sinapsa. Această zonă este deci locul privilegiat de acţiune a multor droguri sau otrăvuri. Acestea din urmă perturbă recepţia mesajului chimic.

 

Sinapsa este spaţiul dintre doi neuroni prin care trece informaţia nervoasă.

Alte articole puteți găsi și aici.

Zapping prin științe, Ivan Kiriow și Léa Milsent

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here