Zapping prin ştiinţe – Misterele creierului

0
24

Zapping prin ştiinţe – Misterele creierului

Aţi spus „nevrax”?
Sistemul nervos central este alcătuit din encefal şi măduva spinării. Amândouă sunt învelite în membrane protectoare, numite meninge. Creierul ocupă cutia craniană, în timp ce măduva spinării se găseşte în mijlocul vertebrelor, în canalul rahidian. Dacă creierul ocupă tot spaţiul care îi este alocat, măduva se termină la nivelul buricului, deoarece are o creştere mai lentă decât şira spinării.

100 de miliarde de neuroni

Celulele sistemului nervos sunt neuronii.
Au formă de stea şi se continuă cu un fir lung, axonul, care duce la celulele cu care comunică prin intermediul impulsurilor electrice. Omul are între 86 şi 100 de miliarde de neuroni, care se creează şi se conectează între ei în cursul vieţii pentru a-şi forma sau modifica reţeaua. Această plasticitate neuronală permite învăţarea, memorarea şi contribuie la formarea personalităţii.

Anatomia encefalului

Creierul este alcătuit din două emisfere, împărţite fiecare în patru lobi, care poartă acelaşi nume ca oasele craniului care se află în dreptul lor (frontal, parietal, occipital şi temporal). În centrul creierului se află cortexul insular şi sistemul limbic, ce fac parte integrantă din encefal şi conlucrează pentru a crea emoţiile şi memoria pe termen lung. Sub creier, cerebelul şi trunchiul cerebral coordonează mişcarea. Totalitatea acestor structuri constituie encefalul.

 

Morfologia unui neuron

Secţiune transversală a creierului


Regiunile creierului

1. Lobul frontal;
2. Lobul parietal;
3. Lobul occipital;
4. Lobul temporal;
5. Cerebelul;
6. Trunchiul cerebral.

Oglindă, oglinjoară

Anumiţi neuroni sunt numiţi „oglindă” fiindcă nu sunt activaţi când desfăşurăm o activitate sau ne gândim la ceva, ci când privim o altă persoană. Se pare că sunt implicaţi în învăţarea prin imitare, comunicare şi empatie.

Corpul văzut din creier

Homunculuşii sunt reprezentări ale corpului situate la nivelul lobului parietal al creierului, a cărui suprafaţă este proporţională cu capacitatea motrice sau senzitivă şi respectă relativ organizarea morfologică. Unei părţi din suprafaţa cortexului îi corespunde o suprafaţă a corpului, dar reprezentarea acesteia din urmă este mai vastă pe cortex dacă are o sensibilitate sau o motricitate fină, complexă, bogată. De exemplu, reprezentarea mâinilor ocupă un spaţiu mai mare decât cea a bustului, a picioarelor şi a braţelor la un loc!


Ilustrare digitală a neuronilor

 

Colecţionar de creiere

Cea mai mare colecţie de creieri este formată din 8 500 de creieri umani întregi sau fracţionaţi, conservaţi în formol sau în parafină, însoţiţi de dosarele medicale ale pacienţilor. A fost creată şi îmbogăţită începând din 1950, timp de 40 de ani, de către un medic englez, John Corsellis, într-o vreme în care autorizaţiile de prelevare erau mai puţin stricte decât în prezent. În 2016, o mare parte din colecţie a fost recuperată de un spital psihiatric belgian, în scopul studierii tulburărilor mintale.

Protejarea neuronilor

Axonii neuronilor sunt protejaţi de o teacă de mielină, care permite creşterea vitezei mesajului nervos. În măduva spinării, aceasta este formată din oligodendrocite, nişte celule speciale, care se înfăşoară de până la 40 de ori în jurul axonului. Unele boli degenerative, ca scleroza în plăci, sunt afecţiuni ale mielinei care duc progresiv la paralizie.

Greutatea stângii

Conform unor studii recente, emisfera dreaptă conţine cu 186 de milioane de neuroni mai mult decât emisfera stângă.

Sportivi loviţi

Comoţia cerebrală este un traumatism cranian uşor, cauzat de lovirea creierului de pereţii cutiei craniene. Consecinţele sunt pierderea cunoştinţei (K.O. la box), greaţă, ameţeli, confuzie, tulburări de memorie. Semnele pot apărea imediat sau la câteva ore după şoc. Repetarea sa în timpul practicării unui sport (rugbi, hochei, box…) poate duce, în cazul a 80% din sportivi, la encefalopatie cronică recidivantă, care poate provoca tulburări de dispoziţie, de memorie şi chiar demenţă.

 

Alte articole puteți găsi și aici.

Zapping prin științe, Ivan Kiriow și Léa Milsent

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here