Zapping prin științe – Chirurgia, de la bărbier la masa de operații

0
71

Zapping prin științe – Chirurgia, de la bărbier la masa de operații

Cuvântul „chirurg” provine termenii greceşti kheir, „mână”, şi ergon, „muncă”, deoarece, spre deosebire de medicii care aveau doar o cultură livrescă, chirurgii puneau, dacă se poate spune astfel, mâna la muncă!

Primele operații

Au fost găsite urme ale primelor operaţii „chirurgicale” în preistorie: urme de trepanaţie (deschiderea cutiei craniene cu ajutorul unui instrument tăios) au fost descoperite pe oseminte datând din anii 12000 î.Hr. Unele cranii prezintă semne de sutură, dovadă că unii „pacienţi” supravieţuiseră operaţiei! Textele egiptene, la rândul lor, atestă operaţii mai elaborate: „papirusul chirurgical Edwin Smith” (cumpărat de acest colecţionar în 1862 şi tradus în engleză în 1930), datând din anul 1500 î.Hr., dar copiat, fără îndoială, după un text mai vechi, descrie reduceri de fracturi şi suturi de răni.

Craniu datând probabil din preistorie şi purtând semnele unei trepanaţii.

Prințul chirurgilor

Ambroise Paré a contribuit mult, în secolul al XVI-lea, la înnobilarea chirurgiei. A fost, în primul rând, chirurgul a trei regi succesivi ai Franţei şi a fost chemat la căpătâiul lui Henric al ll-lea, rănit într-un turnir, în 1559. În ciuda talentului mare al practicianului, suveranul a decedat din cauza rănilor.

Operații păcătoase!

Deşi asociată cu medicina încă din Antichitate, chirurgia este disociată de aceasta în Evul Mediu. Conciliul de la Tours a proclamat, în 1163, că „Biserica are oroare de sânge”, disecţiile şi operaţiile fiind astfel considerate sacrilegii. Operaţiile le sunt încredinţate chirurgilor bărbieri, cărora meseria le permitea să deţină şi să folosească instrumentele tăioase necesare în operaţii, însă, sub influenţa medicinei arabe, care a preluat moştenirea Antichităţii, începe să se dezvolte o luminată practică chirurgicală, în afara învăţământului universitar medical. începând din secolul al Xll-lea, apar tot mai multe şcoli de chirurgie în toată Europa.

Pulverizator de acid fenic realizat de Joseph Lister în secolul al XlX-lea. În deplin acord cu ideile lui Pasteur, britanicul a dezvoltat un pansament antiseptic îmbibat în fenol.

Mâini curate la operații

Asepsia, totalitatea regulilor şi practicilor de igienă menite să limiteze riscurile de infecţie în timpul unei operaţii, a avut nevoie de mult timp pentru a se impune. La Viena (în secolul al XlX-lea), obstetricianul Ignaz Semmelweis le recomanda medicilor să se spele pe mâini înainte de o naştere pentru a reduce riscul de febră puerperală la mamă. A fost ironizat de confraţii săi, care au refuzat să-i urmeze recomandarea.
După câţiva ani, Pasteur a propus sterilizarea instrumentelor şi a lenjeriei în apă fiartă.

Proba bătăliilor

În mare parte, chirurgia militară este cea care înregistrează progrese, decisive pentru chirurgia generală. Necesitatea de a opera rapid şi în condiţii dificile cere multă îndemânare din partea chirurgilor militari. în timpul războaielor napoleoniene, arta chirurgicală evoluează enorm, îndeosebi în domeniul tehnicilor de amputare. Mai târziu, Primul Război Mondial reprezintă o provocare pentru aceşti „oameni ai artei”, care se confruntă cu răni înspăimântătoare (desfigurări, mutilări cauzate de obuze).

Incizii fără durere


Anestezia reprezintă un salt decisiv în evoluţia chirurgiei moderne. În 1799, chimistul Humphry Davy descoperă beneficiile protoxidului de azot, care nu are doar un efect euforizant (de unde şi denumirea de „gaz ilariant”), dar este şi un soporific puternic. Discipolul şi protejatul lui Davy, Michael Faraday, anunţă în 1818 că inhalarea vaporilor de eter produce aceleaşi efecte. Întrebuinţarea acestor substanţe, denumită „anestezie” în 1846, se răspândeşte rapid în practica chirurgicală.

Către cyber-chirurgie


Chirurgia este, astăzi, susţinută de cele mai avansate cunoştinţe şi tehnologii de vârf. În septembrie 2001 are loc prima intervenţie de la distanţă, „operaţia Lindbergh”. Acţionând din New York braţul sistemului robotizat Zeus, profesorul Jacques Marescaux face o operaţie de îndepărtare a vezicii biliare pe o pacientă aflată la Strasbourg, la 7 000 km distanţă!

Alte articole puteți găsi și aici.

Zapping prin științe, Ivan Kiriow și Léa Milsent

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here