Cinci oraşe fac cât o capitală. Înainte ca Berlinul să devină Berlin aici erau, de fapt, oraşele Colln, Friedrichswerder, Dorotheenstadt, Friedrichstadt şi Berlin, pe care Frederic I de Prusia le-a unit în 1709 sub o singură municipalitate: capitala regatului Brandenburg şi Prusia.
În secolul XX istoria sa l-a făcut unic în lume, însă, dacă urmele Reichului şi ale diviziunii sale în Est şi Vest astăzi aproape că nu se mai văd, această metropolă cosmopolită de 3,5 milioane de locuitori nu încetează să suporte fascinaţia antagonismelor: construcţii foarte moderne şi localuri underground, pe de o parte; poli culturali extraordinari şi ataşament pentru tradiţii, pe de alta.
Dacă Mitte este inima monumentală a capitalei, sufletul din Mitte este Poarta Brandenburg, lângă Reichstag, palatul Parlamentului restructurat de Norman Foster, şi marele bulevard Unter den Linden terminat pentru Olimpiada din 1936.
Aici, aproape, în Ebertstrasse, a fost ridicat Monumentul în amintirea Holocaustului.
Se găseşte între Poarta Brandenburg şi Potsdamer Platz, un teren pustiu pe unde până în 1989 trecea Zidul.
Celelalte două capodopere ale cartierului sunt Insula Muzeelor, cinci clădiri extraordinare pe un petic de pământ îmbrăţişat de râul Spree, şi Kunsthaus Tacheles, cunoscut mai degrabă ca Tacheles: cel mai important centru social din Europa, icoană absolută a Berlinului tânăr şi transgresiv.
Dacă Mitte este simbolul fostei diviziuni între Est şi Vest, învecinatul cartier Kreuzberg, un mic Istanbul de circa 150.000 de persoane (cea mai mare comunitate în afara graniţelor turceşti), e cel unde Orientul întâlneşte Occidentul. Astăzi, o zonă în plină restructurare, unde s-au mutat şi s-au stabilit mulţi berlinezi.
Şi Prenzlauer Berg e în fază de transformare: în anii 1980 era oraşul punkiştilor, astăzi este o zonă trendy cu fabrici de secol XIX restructurate să găzduiască spaţii culturale cum sunt Kulturbrauerei, devenită din fostă producătoare de bere centru de artă şi design (www.kuiturbrauerei-berlin.de), şi Humboldt-Umspannwerk, fostă centrală electrică transformată în centru pentru expoziţii şi evenimente (www.humboldtberlin.com).
Aceeaşi soartă are şi învecinatul Friedrichshain, cândva cartier popular, astăzi locuit de studenţi şi de artişti care găsesc aici, în afară de case ieftine, cel mai important monument ridicat în memoria Zidului, East Side Callery (vezi caseta „Turul Zidului”).
Ce să spunem despre fostul Berlin de Vest, cu Charlottenburg şi Schonenberg?
Rezistă la vântul de schimbare ce suflă prin fostele cartiere populare şi continuă să strălucească prin icoane istorice ca Cedachtniskirche, biserica comemorării construită între 1891 şi 1895 în stil neoromanic, bombardată în timpul războiului şi nereconstruită vreodată (un fel de ruină simbol al păcii), şi prin străzile de shopping cum este Ku’damm, prescurtare de la Kurfurstendamm, în apropierea marelui magazin de lux KaDeWe.
Străluceşte şi prin magazinele şi restaurantele din Kantstrasse; prin Coloana Victoriei cu îngerul înaripat de pe Strasse des 17 Juni, imortalizată de Wim Wenders în filmul Cerul deasupra Berlinului (orar variabil, www.monument-tales.de).
Curentul de schimbare rezistă şi pasiunii berlinezilor pentru natură, în oraş există multe parcuri, iar 32% din suprafaţa oraşului sunt spaţii verzi, însă cea mai importantă „grădină”, între Mitte şi Charlottenburg, este Tiergarten, grădina zoologică din cartierul cu acelaşi nume.
Pentru cel mai important parc din afara oraşului trebui să vă deplasaţi circa patruzeci de kilometri la sud-vest de Berlin pe direcţia Potsdam.
Cum vă deplasaţi:
Berlinul e deservit de o reţea foarte bună de metrou şi de mijloace de transport de suprafaţă. Seara, toată lumea foloseşte taxiuri: sunt multe şi ieftine.
Plajă în oraş
Şezlonguri, umbrele, palmieri (artificiali) şi nisip (adevărat) de pe coasta baltică. Vara, malurile râului Spree găzduiesc un şir lung de stabilimente balneare unde vă puteţi relaxa şi bronza, care, după asfinţit, devin locuri de întâlnire pentru viaţa de noapte. Moda nu e nouă, ci din secolul XIX, iar adresa preferată de berlinezi este Badeschiff Arena (www.arena-berlin.de), o piscină în mijlocul râului, cu două saune plutitoare: în aer liber când e cald, acoperite de trei foi transparente iarna.
Celelalte plaje sunt Capital Beach (www.capital-beach.eu); Deck 5 cu 80 de tone de nisip întinse pe acoperişul unei parcări; Strandbad Mitte (www.strandbad-mitte.de); Kiki Blofeld, cu mult biliard şi fotolii săpate pe coline printre tufe (www.kikiblofeld.de)
De văzut
DOMUL
Cel mai important loc de cult protestant din oraş, restructurat în 1822 de Karl Friedrich Schinkel, poate fi considerat mausoleul familiei regale prusace. Păstrează circa 90 de morminte şi sarcofage. Aici au loc slujbe, concerte de orgă, vizite ghidate. Info: Lustgarten nr. 1, orar luni-sâmbătă 9-20, duminică 12-20, www.berliner-dom.de
ALEXANDERPLATZ
Alex, cum o numesc berlinezii, îşi datorează numele vizitei ţarului Aleksandru al Rusiei în 1805. Multe evenimente din capitală sunt legate de această piaţă, poate puţin dezolantă. Aceasta găzduieşte acum Palatul Editurii cu redacţia ziarului Berliner Zeitung, Grupul Kaufhof (fost mare magazin al Berlinului de Est reproiectat de Josef Paul Kleihues), Turnul Televiziunii, 368 de metri, cel mai înalt din oraş, cu cafeneaua rotativă care oferă o privelişte extraordinară. Info: Panoramastrasse nr. 2, orar 9-24, noiembrie-februarie 10-24, www.tv-turm.de
POARTA BRANDENBURG
„Domnule Gorbaciov, dărâmă acest zid”, a spus Ronald Regan pe 12 iunie 1987 într-un memorabil discurs ţinut în faţa Porţii Brandenburg. Simbol şi monument al Berlinului reunificat, cu stricăciuni provocate în timpul sărbătoririi căderii Zidului şi redeschisă pe 3 octombrie 2002, este cea mai impunătoare dintre cele 18 porţi iniţiale ale oraşului. A fost construită între 1788 şi 1791, iar deasupra se află o sculptură care simbolizează Victoria înaripată.
GENDARMENMARKT
Realizată în 1700, e una dintre cele mai elegante pieţe şi îşi datorează numele termenului francez „gens d’armes”, prin care se desemna un regiment prusac de soldaţi hughenoţi. Spre piaţă au faţada trei clădiri bijuterie:
Deutscher Dom, domul german din 1708 cu o expoziţie permanentă despre istoria Parlamentului german (tel. 030 22730431, orar marti-duminică 10-18, mai-septembrie 10-19); geamănul Französischer Dom, domul francez ridicat în 1672 de hughenoţi, care găzduieşte muzeul dedicat lor (tel. 030 20649922, orar marţi-sâmbătă 12-17, duminică 11-17); Konzerthaus proiectată de Karl Friedrich Schinkel: inaugurată în 1821, se mândreşte cu un calendar muzical de circa 550 de evenimente anual (vizite ghidate cu rezervare, www.konzerthaus.de).
MONUMENTUL HOLOCAUSTULUI
După Haus am Chekpoint Charlie (vezi caseta „Turul Zidului”) cu Muzeul Zidului din Berlin, Peter Eisenmann a uimit cu acest monument copleşitor: mergând prin labirintul de 2 711 blocuri de ciment, în aer liber şi fără acoperiş, eşti total dezorientat. O tentativă mai mult decât lăudabilă pentru a nu uita ororile istoriei.
PARLAMENTUL (REICHSTAG)
Marea cupolă din Berlin proiectată în 1999 de englezul Sir Norman Foster pentru a reîmprospăta vechea clădire a devenit un fel de punct panoramic care atrage anual mii de turişti. Urcaţi în vârful clădirii unde este terasa panoramică pentru a admira oraşul şi cupola traversată de un con de lumină, asemănătoare cu o sculptură. Când e întuneric, lumina se reflectă în exterior. Berlinezii ştiu întotdeauna dacă e şedinţă parlamentară. Info: Platz der Republik nr. 1, orar 8-24 (ultima intrare la 22), http://www.bundestag.de
POTSDAMER PLATZ
Inima pulsantă a Berlinului a fost proiectată de un grup de arhitecţi printre care Renzo Piano, Arata Isozaki, Richard Rogers, Helmut Jahn. A rezultat un mare cartier în jurul unei pieţe strălucitoare de cristale şi împărţit în trei zone: Daimler City (1998), Sony Center (2000), Beshein Centre (2004). Principalele atracţii ale acestui cartier răsărit din neant pe cenuşa unei lande pustii sunt turnul Debis de Renzo Piano, DaimlerChrysler Atrium (cu spaţii pentru expoziţii de artă şi un bazin artificial), Sony Center cu săli de cinema şi muzeul cinematografului german, centrul comercial Arkaden, cinematograful iMax cu proiecţii 3D, teatrul, cazinoul şi Weinhaus Huth, singura clădire istorică din complex. Info: www.potsdamerplatz.de
TACHELES
Cel mai cunoscut centru social din Europa se află într-o clădire de 9.000 de metri pătraţi acoperită de graffiti: găzduieşte expoziţii, Performance de pictură, spectacole muzicale, cafeneaua Zapata, cinematograf, discotecă şi are faţada spre una dintre cele mai animate străzi din oraş, cu cafenele, restaurante şi mici magazine vintage. Info: Oranienburgerstrasse nr. 54-56, www.tacheles.de
HACKESCHE HOFE
Fostă zonă muncitorească unde fabricile convieţuiau cu casele, azi transformată într-un spaţiu extrem de viu în interiorul a opt curţi care comunică între ele. Intre zidurile Jugendstil din cărămidă şi ceramică se deschid cafenele, spaţii de joacă pentru copii, galerii de artă, un teatru de varietăţi şi magazine (vezi caseta „Shopping”). Info: Rosenthalerstrasse nr. 40, www.hackesche-hoefe.com
Turul zidului
Totul a început datorită lui Keith Haring, artista americană. Ea, cu puţini ani înainte de reunificarea germană, a pictat o porţiune din cei 755 de kilometri din zidul ce înconjura fostul Berlin de Vest. Acea cortină care, timp de 28 de ani (din 1961 în 1989), a reprezentat simbolul diviziunii nu numai a oraşului, ci şi a Germaniei şi a lumii întregi, astăzi nu mai există.
Sau cel puţin nu în totalitate. Există vestigii: bucăţi din zid, turnul de gardă Kieler Eck in Kieler Strasse (unul dintre puţinele rămase din cele 220 iniţiale) şi foste posturi de control cum este faimosul Checkpoint Charlie din Friedrichstrasse, cel mai important punct de trecere între cele două părţi ale oraşului, cu Mauermuseum dedicat istoriei Zidului (tel. 30 253725-0, orar 9-22, www.mauer-museum.com).
Însă mica regină a turului este East Side Callery (eastsidegallery.com). Un kilometru şi 300 de metri de cortină pe Muhlenstrasse, pe malul râului Spree, cu picturi şi graffti inspirate de pace realizate de peste o sută de artişti proveniţi din toată lumea. O galerie de artă sub cerul liber, care în 1991 a fost declarată monument naţional.
INSULA MUZEELOR
Este una dintre cele mai mari concentrări muzeistice din lume, construită între 1824 şi 1930 pe mica insulă urbană îmbrăţişată de apele râului Spree, şi e obiectul unui plan de reînnoire semnat de David Chipperfield care până în 2015 îl va transforma într-o locaţie culturală de avangardă.
Primul restaurat a fost Neues Museum, Muzeul Egiptean, al Preistoriei şi Antichităţii, care păstrează o capodoperă absolută, bustul lui Nefertiti. Pergamon, dedicat Antichităţii şi artei islamice, se mândreşte cu opere extraordinare cum sunt Altarul din Pergam, Poarta zeiţei Ishtarşi Poarta Miletului.
Altes Museum este cel mai vechi muzeu german, proiectat în stil neoclasic de Friedrich Schinkel. El găzduieşte colecţii greceşti şi romane. Bode Museum găzduieşte colecţii de artă renascentistă, iar Alte Nationalgalerie, colecţii de artă din secolul XIX. Info: Neues Museum, Bodestrasse nr. 1-3, orar io-i8,joi, vineri şi sâmbătă până la 20, www. neues-museum.de
KREUZBERG
Cartierul prin excelenţă turcesc le place deopotrivă berlinezilor şi turiştilor. Meritul este al numeroaselor restaurante cu specific anatolian, al târgurilor şi bazarurilor cum este Turkenmarkt, cu munţi de legume şi fructe, mirodenii şi brânzeturi ca în Istanbul (de-a lungul Maybachufer, în fiecare marţi şi vineri de ia 11 la 18.30).
Însă este şi meritul fostelor fabrici transformate în centre culturale, al piaţetelor animate cum este Kottbusser Tor, unde se pot încerca street-food condimentat şi kebap, sau al unor poli culturali ca Jüdisches Museum – Muzeul Evreiesc -, realizat de arhitectul Daniel Libeskind, care a devenit un punct de referinţă important pentru cultura iudeo-germană (Lindenstrasse 9-14, orar 10-20, luni 10-22, www.jmberlin.de).
CASTELUL CHARLOTTENBURG
Construit între 1695-1699 ca reşedinţă de vară a Sofiei Carlotta (de unde numele castelului şi al cartierului), soţia lui Frederic III, acest castel merită văzut pentru camerele bogat ornamentate şi pentru parcul în stil baroc. Nu rataţi apartamentele regale de la parter, cu sala porţelanurilor chinezeşti şi japoneze. Info: Spandauer Damm nr. 10-22, orar variabil, www.spsg.de
POTSDAM
Aici se vizitează parcul şi palatul Sanssouci (1745-1747), locuinţa de vară a lui Frederic II de Prusia. O panoramă romantică de pajişti, copaci, fântâni şi construcţii baroce. A rămas în istorie pentru că a găzduit, între 17 iulie şi 2 august 1945, conferinţa învingătorilor din al Doilea Război Mondial. Info: Potsdam, www.spsg.de, www.potsdam-tourismus.de. Se ajunge cu trenul de la Berlin sau cu metroul Sy. Cu maşina sunt circa 40 de kilometri pe A100 şi A105.
Shopping
Şi Berlinul are magazinul său Harrods: Se de numeşte KaDeWe (www.kadewe.com) şi, ca orice magazin mare de lux, vinde îmbrăcăminte de firmă, accesorii, obiecte de design. Excelenţa o reprezintă însă raionul de gastronomie de 7 000 de metri pătraţi unde alternează circa 30 de standuri cu brânzeturi, ciocolată, sushi, ceainării şi baruri cu şampanie.
Încercaţi şi pentru o gustare. Strada cumpărăturilor este prin excelenţă Ku’damm, bulevardul cu buticurile celor mai cunoscuţi stilişti, însă cele mai creative propuneri se găsesc în cartierul Mitte, cu ateliere de fashion designer şi galerii de artă ca Eigen + Art (http://cgi.eigen-art. com/user-cgi-bin/index.php?article_ id=l), care a lansat o generaţie de pictori din Est, astăzi foarte bine cotaţi, sau ca Bunker (www.sammlung-boros.de), un fost adăpost de război care a devenit punctul de întâlnire a multor tineri artişti.
Tot în Mitte, o adresă curioasă este Ampelmann (www.ampelmann.de-www.ampelmannshop.com). Vinde semafoare sau, mai bine zis, omuleţi roşii şi verzi foste semnale luminoase din fostul Berlin de Est, care sunt în vogă în oraş aşa cum sunt gondolele la Veneţia. O plimbare prin faţa vitrinelor din Ftiedrichstrasse, apoi se intră la BFN (www.berlinfashionnetwork.com): un concept-store a douăzeci şi cinci de designeri berlinezi, unii dintre ei deja cunoscuţi publicului de experţi.
Unde dormiţi
Adlon Kempinski Berlin (lux)
O instituţie. Cândva era hotelul preferat al Gretei Garbo, astăzi e singurul cu trei restaurante cu stele Michelin. Locaţie extraordinară chiar lângă Poarta Brandenburg. Info: Unter den Linden nr. 77, Am Pariser Platz, tel. 30 22610, www.hotel-adlon.de şi www.kempinski.com
Lux Eleven (design)
Interioare de design într-o clădire istorică, unde nu există camere, ci adevărate apartamente cu bucătărie. Nu rataţi fashion store şi spa de inspiraţie ayurvedică. Info: Rosa-Luxemburgstrasse nr. 9-13, tel.30 9362800, www.iux-eieven.com şi www.designhotels.com
Arte Luise (artă)
Mai mult decât un in hotel, pare că stai într-o galerie de artă. Fiecare cameră e decorată de un alt artist. Info: Luisenstrasse nr. 79, tel. 30 284480, www.luise-berlin.com
Unde mâncaţi
Tausend Cantina (la modă)
E ultimul răcnet în gastronomie: un restaurant-bar deschis în 2009 sub arcadele metroului (S-Bahn). Bucătărie cu influenţe asiatice şi hispano-americane, selecţie de şampanie şi saké excelentă. Info: Schiffbauredamm nr. 77, tel. 30 27582070, www.tausendberlin.com
Borchardt (staruri)
Nu-i uşor să găseşti aici o masă în timpul festivalului de film. E restaurantul preferat al starurilor marilor ecrane; oferă meniu tradiţional berlinez, francez şi italian. Mâncarea e optimă, clientela şi mai interesantă. Info: Französische Strasse nr. 47, tel. 30 81886262, www.borchardtcatering.de
6 Max und Moritz (tradiţional)
Bucătărie germană şi berlineză (ciolan de porc cu cartofi), bere foarte bună. Numele e inspirat dintr-un desen animat pentru copii. info: Oranienstrasse nr. 162, tel. 30 69575977, vww. maxundmoritzberlin.de
Nightlife
Berghain (Panorama Bar)
Hangarul unei foste fabrici dezafectate, cu muzică house, techno şi electronică de calitate excelentă. Info: Am Wriezener Bahnhof http://berghain.de.
SO 36
Acest club istoric din Kreutzberg, cu rădăcini punk, găzduieşte acum evenimente şi performance cu genuri muzicale extrem de diverse – metal, hip-hop, crossover, techno, drum -, precum şi petreceri pentru gay şi lesbiene. Info: Oranlenstrasse nr. 190, http://so36.de/about/the-club/eng/
KatTee Burger
O cafenea bună în stil ex-RDC, loc de întâlnire duminica pentru scriitori şi poeţi tineri. Cafeneaua literară de altădată, însă modernizată. De neocolit, în spate, discoteca cu melodii sovietice şi din Europa de Est. Info: Torstrasse nr. 58-60, http://www.kaffeeburger.de/
Pentru toate celelalte informaţii: Biroul National German de Turism
National Geographic, 52 de weekenduri de vis, Elena Luraghi şi Cinzia Rando, Editura Litera
