„Vorbeşte mai mult cu Dumnezeu!”

0
272

„Vorbeşte mai mult cu Dumnezeu!”
Mai săptămânile trecute, o femeie mi se plângea că nu poate aduce la Domnul şi pe soţul său. Îi vorbeşte mereu despre cele sufleteşti, dar el nu înţelege; nu se prinde nimic de el.
„La necazul acesta – i-am răspuns eu – îţi dau un sfat: vorbeşte cu soţul tău mai puţin despre Dumnezeu şi vorbeşte cu Dumnezeu mai mult despre soţul tău! Roagă-te pentru el!“
Femeia a ascultat şi soţul său a început a se trezi.

„Vorbeşte mai mult cu Dumnezeu!”
„Vorbeşte mai mult cu Dumnezeu!”

Mare lucru este rugăciunea pentru alţii! Să o folosim neîncetat!

O fetiţă a făcut de ruşine pe învăţaţi

„Vorbeşte mai mult cu Dumnezeu!”
4 Copy Copy

O ceată de învăţaţi s-a strâns odată la o discuţie despre Dumnezeire. Unii spuneau una, alţii alta şi nu se puteau înţelege asupra întrebării: ce este Dumnezeu şi cum ar fi Dumnezeu.
Unul dintre ei zicea:
– Nu este Dumnezeu. Copilul când se naşte n-are credinţă, numai părinţii i-o apasă cu de-a sila în ceara inimii sale.
Atunci un altul zise:
– Să aducem aici un copil, să vedem cum i s-a întipărit credinţa în ceara inimii.
Aduseră o fetiţă şi o întrebară ce ştie ea despre Dumnezeu şi cum îşi închipuie ea pe Dumnezeu. Atunci fetiţa, desfâcându-şi pieptul, astfel grăi:

– Eu cred că Bunul Dumnezeu este atât de mare încât nu-L poate cuprinde cerul şi pământul, dar, de altă parte, este atât de mic, încât încape aici, în inimioara mea…

Învăţaţii rămaseră ruşinaţi de acest minunat răspuns şi pricepură şi ei că Dumnezeu nu Se poate afla prin ocoşeli omeneşti, ci numai prin credinţă.

Cele trei clase

În trei clase s-ar putea împărţi creştinii de azi:
Întâi, clasa celor puţini-puţini, care L-au aflat pe Mântuitorul şi sunt fericiţi şi liniştiţi.
A doua, clasa celor care îl caută pe Mântuitorul şi sunt încă neliniştiţi.
A treia, clasa celor mulţi-mulţi care nici nu-L caută, nici nu L-au aflat.
În care din aceste trei clase eşti tu?

„Sunt pierdut!”

Un păcătos, trezit la cunoaşterea stării sale păcătoase, se tânguia pe toate drumurile strigând:
– Sunt pierdut!… Vai mie, păcătosului!… Sunt pierdut!…
– Bucură-te că eşti pierdut! – îi zise un ostaş din Oastea Domnului.
– Cum aşa? Să mă bucur?!
– Păi, uite, dragul meu, ce scrie aici, la Evanghelie, la Matei cap. 18, vers. 11: „Fiul Omului a venit să mântuiască pe cel care era pierdut“. Tu eşti, dragul meu, tocmai acel pierdut pe care-l caută Scumpul meu Mântuitor.

Cine este Dumnezeu?

Un răsfăţat de necredincios stăruia să i se spună cine este Dumnezeu, că apoi şi el va crede.
– Eu am să-ţi spun acest lucru – îi răspunse un credincios – dar mai întâi te rog să numeri până la trei.
Necredinciosul începu a număra:
-Unu… doi… trei…
-Ho! Ho! – îl întrerupse cel credincios. N-ai început bine. Începe cu numărul dinaintea lui unu!
– Asta-i o nebunie – grăi necredinciosul – pentru că înaintea lui unu nu mai este un alt număr.
– Vezi, dragă suflete? – îi zise atunci cel credincios.

O nebunie faci şi tu când ceri să ţi se spună cine este Dumnezeu. El a fost mai înainte de a fi lumea. El este Făcătorul tuturor lumilor şi mintea noastră cea mărginită nu poate cuprinde Fiinţa Lui.

600 istorioare religioase, Preot Iosif Trifa

Alte articole aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here