Voluntariatul, un mijloc de a construi prietenii

0
119
Voluntariatul“Voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativa de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială; activitatea de interes public este activitatea desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţă şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar şi altele asemenea.” (definiţia din Legea Voluntariatului 2006)

Istoria voluntariatului

Valorile, cele ca solidaritatea şi asistenţa reciprocă, au apărut în 1920 în calitate de antidot împotriva urii şi groazei Primului Război Mondial. În acea vară, un grup de voluntari din Austria, Anglia, Franţa, Germania şi Elveţia — unii dintre ei foşti soldaţi şi, astfel, ex-duşmani–s-au apucat să reconstruiască un sat în apropiere de Verdun, care a fost distrus în bătălia ce a luat viaţa a mai mult de un milion de oameni. De la acea primă tabără internaţională de voluntari s-a dus vestea primei mişcări a serviciului de voluntariat, a organizaţiei cunoscută sub numele şi abrevierea sa franceză, Service Civil Internațional. S.C.I., ce foarte curînd i s-au alăturat tineri fraţi şi surori, datorită răspândirii serviciului de  voluntariat în anii 1920  şi 1930.

În acelaşi timp, s-a observat că este un mijloc de a construi prietenii, printre tinerii din diferite ţări Europene. La fel, serviciul de voluntariat a fost utilizat în diferite ţări ca SUA şi Bulgaria, pe durata crizei economice severe urmată în 1929, ca un mijloc de a da tinerilor şomeri ceva social util de făcut, precum şi de a le da hrană şi pat. În 1934, S.C.I. a trimis patru voluntari Europeni pentru a lucra cu cei mai săraci din India – un grup de pioneri ce au fost ascendenţii Programului Britanic de Voluntariat, Corpul Păcii al SUA, Serviciul de Dezvoltare German şi altele, astfel că, activităţile de voluntariat pe termen lung de la Nord la Sud, ce la rîndul său au precedat Programul de Voluntariat ONU.

Maxima celui de-al doilea Război Mondial, era că în careva ţări democratice, voluntariatul ţinea locul  mobilizării militarilor din motive de conştiinţă.

La sfîrşitul anilor ‘40 şi pe durata anilor ‘50, tinerii voluntari au jucat un rol important în reconstrucţia Europei şi stabilirea prieteniilor transfronteriere, de la proiecte ce au variat de la reconstrucţia Varşoviei centrale şi satele afectate de război în Europa de Vest pîna la întinderea autostrăzii Iugoslavia cu Bratstvo-Jedinstvo.

Mulţumiri în cea mai mare parte UNESCO şi Comitetului de Coordonare a acestuia pentru Serviciul Internaţional de Voluntariat (creat în 1948) a voluntarilor de la Vest la Est, ce deşi simbolic, au fost de comun acord cu  “ruginirea” “Cortinei de Fier”. Voluntarii din Est de asemeanea au călătorit în Occident. Emanciparea de sub dominaţia colonială a dat naştere mişcării naţionale de voluntariat de-a lungul Asiei, Africii and Americii Latine. Unele au fost mici şi fragile: în Nigeria, Organizaţia taberelor de muncă de voluntariat din Lagos, fiind atât de săracă încât nu îşi putea permite timbre,  şi membrii acesteia erau nevoiţi să livreze invitaţiile, potenţialilor studenţi voluntari, pe jos.

Alte operaţii au fost enorme: în 1960, elevii de gimnaziu de la 15 la 18 ani au format coloana vertebrală a forţei de voluntari, astfel eliminînd practic analfabetismul în Cuba. Voluntariatul pe termen lung în ţările în curs de dezvoltare, a decolat în anii 1960 şi foarte curînd cu acesta a venit solicitarea de a fi depolitizat. Pentru a fi siguri că volunatrii nu vor fi folosiţi ca soldaţi în Războiul Rece, a fost susţinută crearea unui corp de voluntari ONU.

Deja în anii ‘50, UNESCO a folosit cu succes mici echipe de voluntari din SUA şi Iordania, în centrele de educare regională a adulţilor în Statele Arabe şi Americii Latine.

Anii ’70 au început cu crearea Programului de Voluntari ONU. Aici sunt două aspecte importante din istoria voluntariatului la sfîrşit de secol. Cel mai important era de a reînvia voluntariatul în ţările ex-socialiste. Însă, noul mod de voluntariat a apărut din ruine şi a prins rădăcini în mai multe ţări, în particular în Nord-Estul Europei, unde UNESCO şi UE au sprijinit în comun reţeaua EASTLINKS.

Voluntariatul în trecut

Eroismul voluntar în vechea Grecie

Cel mai cunoscut exemplu este al regelui Leonidas, care a apărat ca voluntar Sparta şi întreaga Grecie la Termopile, deşi încă nu primise încuviinţarea politică a consiliului eforilor pentru o rezistenţă militară în faţa puhoiului asiatic, care ameninţa să ocupe întrega Europă. Pentru comparaţie trebuie spus că despotul oriental Xerxes adusese cu sine 300.000 de luptători recrutaţi din întreaga Asie, cu care deja ocupase, la fel ca înaintaşul său Darius, Tracia de sud, Macedonia şi Epirul. Marele iubitor de patrie Leonidas s-a sacrificat conştient pentru patrie şi pentru civilizaţia Europei.

Propovăduind autoevaluarea personală „în oglindă”, filosoful Socrate spunea sfătuindu-i pe cei care îşi doreau acţiunea politică: „Cine vrea să mişte lumea, trebuie mai întâi să se mişte el însuşi. O viaţă frumoasă şi utilă este aceea în care gândirea şi acţiunea se susţin neîncetat una pe cealaltă”. Îndemnul la voluntariat este aici relevant în gândirea socratică. Referindu-se la acţiunea cu scop de binfacere, Buddha spunea: ,,O idee dezvoltată şi pusă în acţiune este mai importantă decât o idee care există doar ca o idee”. Făcând apel la compasiune şi umanitate, el afirma: „Ai compasiune pentru toate vietăţile, bogate sau sărace la un loc; fiecare îşi are propria suferinţă. Unii suferă prea mult, alţii prea puţin“.

Voluntariatul în secolul al XX-lea

O creaţie importantă pentru conceptul voluntariatului a fost Corpul Păcii, fondat în anul 1960, cu scopul de a-i ajuta pe cei săraci. Începând cu anul 1970 a debutat Programul de Voluntari al ONU pentru a contribui la coeziunea socială. Astăzi, voluntarii activează într-o varietate de organizaţii, inclusiv cele religioase, de sănătate, ecologice, de servicii sociale, artistice, sportive, politice şi educaţionale.

Voluntariatul a devenit o practică nelipsită din majoritatea societăţilor dezvoltate din vestul planetei.

Sursa istoriesicultura.ro

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here