Vița de vie și beneficiile ei

0
1006
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

vita de vieVița de vie și beneficiile ei

Mărturiile arheologice dovedesc faptul că, pe teritoriul actual al României, viţa de vie se cultivă din epoca fierului (secolele V-I i. Hristos). Despre amploarea pe care o luase această cultură în Dacia, în vremea regelui Burebista (82-44 i. Hristos), există ştirea oferită de istoricul grec Strabon, care spune că regele ar fi ordonat să se treacă la desfiinţarea viilor, pentru că se depăşiseră cu mult nevoile consumului. De la începuturile ei, cultura viţei de vie a început să se dezvolte pe teritoriile care ofereau cele mai bune condiţii naturale pentru realizarea vinurilor de calitate, cum este podgoria Murtfatlar.

Viţa de vie este arbust târâtor şi agăţător.

Ceea ce este mai important sub aspect terapeutic sunt frunzele de culoare roşiatică.

Farmacologie

Acţiunea biologică şi utilităţile chimice ale preparatelor din frunzele de viţa de vie de culoare roşiatică, descrise în literatura de specialitate actuală s-ar putea rezuma la acţiunea protectoare a vaselor capilare şi acţiunea în insuficienţa venoasă a arterelor inferioare şi a complicaţiilor care derivă din aceasta: varice, tromboflebite, edeme etc.. Forma cea mai simplă a acestor manifestări este caracterizată prin edeme uşoare, evidente în special seara la persoanele care lucrează cea mai mare parte a zilei în picioare.

Proprietăţile farmacologice ale acestor preparate se manifestă în primul rând asupra sistemului circulator, în special asupra vaselor capilare. Administrarea produselor fitoterapeutice pe bază de viţa de vie reactivează microcirculaţia locală, ameliorează fluxul venos şi uşurează îndepărtarea lichidelor interstiţiale, reducând astfel edemele.

Cura de struguri.

Fructele viţei de vie, strugurii, sunt adevărate laboratoare chimice în miniatură, în boabele de struguri fiind „de toate, pentru toţi”: apă, zahăr, vitamine, substanţe protectoare ale sistemului vascular, ale imunităţii vizuale, tonice, săruri minerale, diuretice, laxative etc. Proprietăţile lor terapeutice depind de varietatea şi de solul pe care creşte viţă de vie.

Astfel, strugurii produşi de soluri argiloase au aciditate mai mare şi substanţă uscată în cantitate mai mică, precum şi proprietăţi laxative şi purgative; strugurii proveniţi din viţă de vie care creşte pe soluri calcaroase sau silicoase au proprietăţi diuretice şi depurative; strugurii albi sunt uşor excitanţi ai mucoasei stomacului, iar cei negri – astringenţi şi cu acţiune tonică.

Cura de must.

Prin efectul ei diuretic şi depurativ, cura de must durează 30 de zile. Se organizează în felul următor: prima zi – consumarea a 0,500 litri de must în trei reprize, cu 30 de minute înaintea meselor; a 14-a zi se ajunge la o cantitate de doi litri de must (deci cantitatea creşte progresiv de la o zi la alta); zilele a 15-a, a 16-a şi a 17-a: se beau zilnic câte doi litri de must, fără a mânca altceva; apoi, cantitatea începe să scadă treptat până se ajunge la 0,500 litri, adică se ajunge la cantitatea de must cu care s-a început cura.

Medicamente din struguri.

Să spunem câteva cuvinte şi despre medicamentele din struguri. Când spunem struguri, ne gândim imediat la vin. Nici o altă “zeamă” alcoolică naturală nu conţine peste 600 de componente ca vinul. Pasteur aprecia că vinul este “cea mai sănătoasă şi nobilă dintre băuturi”. Specialiştii au constatat că vinul are o serie de influenţe pozitive asupra organismului uman cum ar fi proprietăţile antivirale şi antibactericide. Statisticile demonstrează că infarctul de miocard este de patru ori mai mic în ţările viticole, comparativ cu celelalte.

S-au studiat şi seminţele boabelor de struguri, în cele din urmă, s-au putut produce unele medicamente cu efect protector cardiovascular. De asemenea, din pieliţa strugurilor pentru vinurile roşii s-a obţinut componentul numit “Resveratrol” – cu rol protector împotriva cancerului.

Medicina naturală recomandă strugurii în următoarele boli:

Angină: – faceţi gargară cu suc de boabe de struguri recoltate înainte de a se coace.

Bronşite – pentru a lupta împotriva bronşitei cronice, faceţi un decoct din boabe de struguri uscate în cuptor. Fierbeţi 0,500 litri de apă şi adăugaţi o lingură de struguri uscaţi. Lăsaţi să fiarbă un sfert de oră, fără capac. Strecuraţi apoi lichidul şi beţi-l cald. Poate fi reîncălzit.

Buze crăpate – aplicaţi o pomadă compusă din suc de struguri (30 g), unt (25 g) şi ceară galbenă (12 g). Fierbeţi totul într-un vas emailat sau într-o oală smălţuită, până ce amestecul atinge consistenţa unei alifii.

Constipaţie, cistită – beţi suc de struguri, bine copţi (must).

Diaree – faceţi o infuzie din foi de viţă uscată (25 g la un litru de apă). Beţi câte o ceaşcă de 3 ori pe zi.

Retenţie de urină – presaţi (stoarceţi) 1,5 kg de struguri albi pentru a extrage sucul. Filtraţi şi beţi jumătate din cantitatea obţinută dimineaţa, pe stomacul gol, iar cealaltă jumătate seara, înainte de culcare; înainte de a-l bea, adăugaţi câteva picături de zeamă de lămâie.

În concluzie, reţineţi: vinul este prima băutură igienică după apa naturală, minerală, răcoritoare şi sifon. Depinde numai de cantitatea care se bea!

Sursa: ”Despre câteva plante amintite în Sfânta Scriptură”

V-ar putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here