Au salvat miliarde de vieţi prin deciziile sau descoperirile lor, dar nu sunt mai deloc cunoscuţi în lume. Sunt acei trimişi ai lui Dumnezeu care au preferat să salveze umanitatea, nu să caute celebritatea.
Un clasament cu oamenii care au contribuit decisiv la soarta lumii, dar care nu sunt cunoscuţi a fost alcătuit de sunnyskyz.com.
Maurice Ralph Hilleman. Omul care a salvat mai multe vieţi decât oricare alt om de ştiinţă în secolul trecut
Microbiologul american care s-a specializat în vaccinologie a creat peste 36 de vaccinuri, mai multe decât oricare altul. Dintre acestea, printre cele mai importante, sunt cele împotriva hepatitei A şi B, meningitei, pneumoniei şi a gripei asiatice.
Când această mutaţie a gripei a provocat o epidemie în 1957, vaccinul lui Hillerman a prevenit o catastrofă de dimensiunile gripei spaniole din 1918. Atunci, peste 20 de milioane de oameni au murit în toată lumea. De asemenea, el a creat un vaccin pentru păsări, care a revoluţionat industria alimentară.
Hillerman a murit în 2005, la 85 de ani.
Vasili Arkhipov şi Stanislav Petrov. Oamenii care au prevenit holocaustul
Locotenent Colonelul Stanislav Petrov era de serviciu la buncărul secret Serpukhov-15, din apropierea Moscovei, în ziua de 26 septembrie 1983. Baza primea informaţii de la toţi sateliţii sovietici din acea perioadă, iar unul dintre ei susţinea că SUA a lansat cinci rachete balistice către Rusia.
Petrov avea ordine să răspundă cu aceeaşi măsură în cazul unui atac. El, însă, a decis să nu contraatace, fapt care ar fi dus către un holocaust nuclear, convingându-şi colegii că este vorba de o eroare. El nu a fost niciodată decorat pentru acţiunea sa şi în prezent este pensionar şi trăieşte lângă capitala rusă.
Vasili Arkhipov a fost un ofiţer pe submarinul B-59 trimis de URSS în apele internaţionale de lângă Cuba, în timpul crizei rachetelor din 1962. Cum situaţia era extrem de tensionată, iar submarinul avea ordine să rămână la mare adâncime, făcând comunicaţiile imposibile, căpitanul Valentin Savitsky a devenit convins de faptul că războiul nuclear a început şi a dorit să lanseze o torpilă nucleară.
Căpitanul Savitsky, ofiţerul politic Ivan Maslennikov şi al doilea în comandă, Arkhipov, puteau lansa torpila dacă erau cu toţii de acrod. Singurul care s-a opus a fost Arkhipov.
Chuck Feeney. Miliardarul care vrea să fie sărac
Feeney a strâns 7,5 miliarde de dolari în timpul carierei sale în afaceri, însă doreşte să rămână fără niciun ban. Fundaţia sa, Atlantic Philanthropes, a cheltuit deja 6,2 miliarde de dolari prin finanţarea proiectelor în educaţie, ştiinţă şi drepturi civile în SUA, Australia, Vietnam, Bermunda, Africa de Sud şi Irlanda. Restul banilor vor fi cheltuiţi până în 2016, iar fundaţia va fi închisă în 2020.
Feeney a atras numeroşi miliardari în lumea filantropiei, printre care şi Bill Gates şi Warren Buffet, care au făcut donaţii de multe miliarde de dolari.
Norman Borlaug. Omul care a salvat un miliard de vieţi
Biologul american este poreclit „tatăl Revoluţiei Verzi”. El a fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace în urma realizărilor sale; Borlaug a mai câştigat şi numeroase distincţii atât în SUA, cât şi în India.
El a realizat o specie a grâului extrem de rezistentă; a pus bazele agriculturii tehnologice la cel mai înalt nivel. Cu ajutorul plantelor pe care le-a creat, el a rezolvat problema hranei în ţări precum Mexic, Pakistan sau India, dublând producţiile de grâu în aceste ţări.
Despre american se spune că a salvat un miliard de oameni de la foamete.
James Harrison. Bărbatul cu mâna de aur
Acest om obişnuit din Australia are un sânge foarte neobişnuit. Compoziţia plasmei sanguine care îi curge prin vene a fost folosită la realizarea tratamentului pentru boala Rhesus. El a făcut peste o mie de donaţii în viaţa sa. Sângele său a salvat peste două milioane de copii care sufereau de această afecţiune.
Harrison a avut nevoie de 13 litri de sânge când avea 13 ani şi a suferit o complicată intervenţie chirurgicală. Şi-a dat seama că sângele poate salva vieţi, iar de la 18 ani a început să doneze. Doctorii şi-au dat seama că sângele său conţine un anticorp extraordinar de rar şi de puternic numit Globulină Imună Rho(D).
El a făcut o donaţie la fiecare trei săptămâni (intervalul minim pentru donaţiile de plasmă sanguină) timp de 57 de ani.
Ana Grama
