Vicleanul – ispititorul oamenilor

0
81
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

vicleanMare păcat aţi făcut ademenind-o pe draga de N.N. să bea lapte miercurea. Că doar nu mureaţi de foame! Altceva este dacă aţi fi ajuns într-o situaţie de moarte şi nu puteaţi găsi nimic în afară de lapte. Atunci n-ar fi fost nimic: puteaţi mânca sănătoasă! Dar aşa cum aţi făcut dumneavoastră este păcat. Acest păcat este şi mai mare, din pricină că N.N. pleca la Petersburg, unde sunt o mulţime de ispite. Acum, pe drum, i-aţi zdruncinat pravilele şi i-aţi spulberat frica de a le încălca sub un pretext oarecare. De la lucrul acesta mai mic, înlesnirea poate să treacă la un al doilea, la un al treilea şi aşa mai departe, tot mai mult. Răspunderea pentru toate cade asupra dumneavoastră. Nu este o judecată exagerată, ci chiar adevărul. Dar şi dumneavoastră, ce, sunteţi tătăroaică, de aţi mâncat de dulce la vreme nepotrivnită? Nu este de înţeles!…

 Porunca privitoare la hrană a venit, oare, de la dumneavoastră, încât să dispuneţi de ea cum doriţi, iar alţii nu? Ciudat! Dar şi mai ciudat este că asta vi se pare o problemă străină… Dar eu cred altfel: eu cred că în această privinţă ar trebui să vă deplângeţi mai mult pe dumneavoastră. Căci acele N.N. nu v-au fost încredinţate pentru a le învăţa să încalce postul. Ele se uită la dumneavoastră ca la o bună creştină, pe care ar trebui să o imite şi, poate că s-au încumetat să se înfrupte numai din cauza dumneavoastră, ca să nu vă fie ruşine să loviţi de una singură atât de nemilos obrazul maicii noastre, Biserica. Să loveşti obrazul propriei mame! Vedeţi cum stau lucrurile? Iar dumneavoastră aţi gândit cu multă uşurătate despre asta. Doriţi să vă dezleg. Bine, vă iert şi de acest păcat, pe dumneavoastră şi pe toţi, cu puterea ce mi-a fost dată, cu toate că şi eu am multe păcate.

Dar ce folos aveţi de aici? Dezlegarea prin corespondenţă are, oare, putere? Mergeţi la duhovnicul dumneavoastră, osândiţi-vă în faţa lui şi cereţi-i epitimie. Pentru Dumnezeu, nu neglijaţi acest lucru… Cu o piatră de moară la gât să sari în apă – cine merită asta? Acela care te duce în ispită. Şi întristaţi-vă, suferiţi şi bateţi metanii şi înduioşaţi-L pe Domnul atotmilostiv. El este milos, dar cu cei ce se pocăiesc. Vă mulţumesc pentru lemn şi pentru pietricică. Desigur că nu sunt rele, dar mai trebuincioasă e piatra din inimă, aceea pe care se cade să stăm bine cu picioarele minţii, fără a ne clătina încolo-încoace. Doamne, ajută! De ce v-aţi înfuriat aşa? Doar toată vina nu cade pe oameni, ci pe vicleanul, ispititorul oamenilor. Aşa se cuvine. Şi nu păcătuiţi gândind şi simţind altfel.

„Prescuri pentru cuminecături” – Arhim. Teofil Părăian

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here