Ispita întristării

0
229
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

tristeţeaTristeţea e de doua feluri: una sănătoasă şi una morbidă.

Există tristeţea „salvatoare” (în latineşte: tristia salutifer), adică de aprofundare a condiţiei umane.  Dar există şi tristia mortifer: tristeţea care îngustează conştiinţa şi întunecă viaţa.

Tristeţea din stările depresive

E tristeţea din stările depresive, sau din acea dizabilitate numită atimie. Sunt prăbuşirile psihice.

Starea numită akedia este un aspect al întristării. Akedia pare să aibă rădăcini ontice, în însăşi „setea de repaus” a speţei umane. Am tradus akedia prin „insatisfacţia de a fi”.

Este o langoare pe care călugărul o simte adesea. Ȋn forme obişnuite, ea este chiar „boala profesională” a monahilor: langoarea tristă, care se învecinează şi cu ispita a treia: trândăvia.

Akedia este o stare cu care monahul poate lupta, prin voinţă şi stăruinţă în ascultări. Vezi în Convorbiri duhovniceşti, de Sf Casian (sec. IV) descrierea acestei boli şi contracararea ei.

Când formele depresive se instalează opresiv, pe lângă voinţa proprie, penitentul trebuie să aibă şi un ajutor specializat.

Ispitele, începând cu frica şi continuând cu întristarea sau trândăvia sau sindromul depresiv, sunt „epifenomene în cadrul unei patologii organice şi/sau psiho-somarice”. Aceste înscrieri noiseografice, dincolo de terminologia filocalică, pot servi în descrierea şi diagnosticul mirean. Adică sugestiile din psihoterapia filocalică sunt valabile nu doar în medii religioase, de unde le-am luat noi; ci ele servesc la nuanţări şi diferenţieri pe terenul medical general.

Tristia secundum dei

Revenim la „tristeţea de aprofundare”, adică pozitivă. Există ceea ce se cheamă „Tristeţea după Dumnezeu”. Este acea formă împlinitoare de „tristeţe”: a căutării divine.

Aceasta presupune să te gândeşti dramatic la apropierea ta de cele înalte, de posibilitatea vederii teofanice.V-aţi întristat că l-aţi dat pe Dumnezeu la spate, de atâtea ori?

La întrebarea unui tânăr dacă să privească la televizor, Părintele Teofil Părăian răspunde:

„Când te uiţi la televizor, ai în faţă televizorul: iar pe Dumnezeu l-ai dat la spate! “.

Iată un prilej de întristare. Să te întristezi că l-ai dat la spate pe Dumnezeu. Vi s-a întâmplat?

Remediul la acest fel de tristeţe este recursul la pravila isihastă. Reamintim că toate pravilele mai cunoscute au, ca punct esenţial, „amintirea de Dumnezeu”. Al cincilea precept din pravila lui Calist şi Ignatie se cheamă „Amintirea Judecăţii de Apoi”. În pravila tot de cinci prescripţii a lui Arsenie Boca, punctul al cincilea se referă tot la „a ţine mintea lipită de cele divine”, ca să nu-l dai pe Dumnezeu la spate.

Un canon minimal respectat zilnic, consecvent, ne ţine în duh şi nu lasă loc pentru ispita lumescului.

”Psihoterapie isihastră”, Vasile Andru

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here