Leacuri săseşti din Ardeal (II)

0
225
tratament sasesc

Multe afectiuni isi au leacul intr-un tratament babesc. Sasii au destule la indemana pentru:

Guturaiul de fân

Odată cu apariţia polenului, se instalează şi rinita alergică: nasul începe să curgă şi mâncărimea devine de nesuportat. Persoanele care suferă de această afecţiune produc prea multe histamine pentru a se apăra de polen: mucoasa este prea irigată cu sânge, se inflamează şi fpresează în nas apă din ţesuturi. Boala se manifestă ca un guturai, iar bronhiile se îngustează atât de tare, încât pot apărea probleme respiratorii.
Tratament: Ca prim ajutor temporar – se trage apă rece pe o nară. Şi, ceea ce lumea satului ştia de pe-atunci: ardeiul, pâinea integrală prăjită, castravetele, ridichile şi pâinea de secară conţin foarte mult magneziu – fiind recomandate în cura antirinită.

Efectul: Apa trasă pe nas dezumflă mucoasa şi elimină polenul, iar magneziul stopează producerea histaminelor.

Herpes

Este un virus pe care-l avem cu toţii în stare latentă, dar care nu „se manifestă” întotdeauna, el apărând mai cu seama atunci când sistemul imunitar este slăbit.

Tratament: Roiniţa şi sunătoarea fierte (infuzate) şi aplicate direct pe zona afectată sub formă de comprese (sau chiar pliculeţe de ceai înmuiate în apă călduţă). În caz de recidivă: înfăşuraţi un cub de gheaţă într-o batistă şi apăsaţi-l în locul unde simţiţi furnicăturile, semn că herpesul va „izbucni” din nou.

Efectul: Remediile bunicii stopează inflamaţiile şi infecţiile, iar plantele au o acţiune antivirală.

Hipertensiune arterială

În cazul unei predispoziţii la tensiune arterială ridicată, inima şi vasele sanguine sunt solicitate mai mult şi pot fi mai uşor vătămate.

Tratament: Usturoiul curăţă cel mai bine vasele sanguine, dar numai în cantitate mare (1-2 căţei proaspeţi, zilnic).

Efectul: Usturoiul conţine sulfide care reduc nivelul colesterolului.

Hipotensiune

La persoanele hipotensive, inima pompează sângele cu putere scăzută. Pentru întărirea puterii de pompare, se recomandă o reţetă a pastorului Kneipp.

Tratament: Turnaţi 3/4 l de vin alb tare peste 20 g frunze de rozmarin, lăsaţi să stea 5 zile şi beţi apoi în mod regulat, câte un păhărel, la prânz şi seara. (Hipotensiunea este mai puţin gravă decât hipertensiunea.)
Efectul: Rozmarinul reglează puterea de pompare a inimii şi la fel, o substanţă activă (camphen) din vin.

Înţepături de insecte

Înţepăturile de ţânţar nu sunt periculoase, umflăturile dispărând, de obicei, de la sine. Mai rele sunt cele de albine şi de viespi, care pot produce inflamaţii grave sau reacţii alergice. În cazul unor astfel de simptome, trebuie mers la doctor, dar altfel, ne putem „vindeca” singuri.

Tratament: Mai întâi se spală locul înţepăturii cu apă rece, după care se aplică o compresă cu cuburi de gheaţă, pentru ca umflătura să nu se mai producă. Şi o ceapă tăiată în două reduce inflamaţia şi mâncărimea.
Efectul: Apa rece împiedică inflamaţiile grave, iar sulfidele din ceapă sunt antibiotice şi absorb apa din ţesut.

Lipsa de fier

Persoanele cu fier insuficient în sânge obosesc repede, sunt mai iritabile, au unghiile casante, părul pleoştit şi tenul palid şi uscat. În mod normal, printr-o alimentaţie corectă, se asimilează o cantitate suficientă de fier, dar după eventuale hemoragii, în cazul unei menstruaţii abundente sau în timpul sarcinii, acest lucru nu mai este valabil.

Tratament: Ceaiul de urzică poate fi de mare folos în asemenea situaţii: se opăreşte o linguriţă cu frunze de urzică cu o ceaşcă de apă fierbinte, se lasă să stea 5 minute, se strecoară şi se beau zilnic 3 căni cu ceai. Primăvara, salata de părăluţe proaspete stimulează hematopoieza (formarea sângelui) şi în plus, este şi foarte apetisantă.

Efectul: Substanţele amare din părăluţe (Bellisperenis) stimulează şi metabolismul, în afară de formarea sângelui.

Mahmureală

După o seară „stropită” din belşug, urmează dureri de cap, stare de greaţă şi ameţeală, pentru că alcoolul a agresat membrana celulelor.
Tratament: Ţărăncile ştiau să-şi trezească soţii. Ele puneau pe masă, la micul dejun, scrumbie marinată, zeamă de varză acră sau zer.

Efectul: Magneziul din alimente stabilizează membrana celulei.

Neurodermită

Este o boală ereditară, cu o componentă psihică puternică, care nu poate fi vindecată definitiv, starea putând fi însă ameliorată printr-o îngrijire atentă a pielii, fără a-i afecta pelicula protectoare.

Tratament: Refacerea grăsim grăsimii se poate obţine cu ajutorul băilor cu adaos de ulei (de soia, de pildă). Băile se pot face zilnic: se toarnă circa 10 ml de ulei în apă caldă (37-38°C), se stă 10 minute în cadă, după care se masează uşor pelicula uleioasă în piele. Împotriva mâncărimilor se fac spălături cu oţet de mere: se amestecă o parte de oţet cu 2 părţi de apă şi se tamponează zona afectată cu o bucăţică de vată umezită.

Efectul: Grăsimile şi uleiurile refac supleţea pielii şi calmează mâncărimea. Oţetul de mere stabilizează stratul acid protector al pielii.

Ochi obosiţi

La televizor, la volan sau în faţa computerului, ochii sunt suprasolicitaţi şi la un moment dat „capotează”: ustură, imaginile nu mai sunt foarte clare, apar durerile de cap. Prin suprasolicitare, producerea lichidului lacrimal scade, pleoapele acoperă mai rar ochii, iar aceştia se irită.

Tratament: Silurul este o binecuvântare pentru ochi. Sub formă de ceai cald şi comprese reci. Ceaiul: se opăreşte o linguriţă de silur cu o ceaşcă cu apă fierbinte, se infuzează 2 minute, se strecoară şi se bea. Compresele: în ceaiul răcit se înmoaie o bucăţică de vată şi se aplică pe pleoapele închise.

Efectul: Substanţele din silur calmează ochii iritaţi.

Picioare şi mâini reci

Mâinile şi picioarele reci pot fi şi o urmare a stării de teamă şi de încordare, dar de cele mai multe ori, reacţia este provocată de irigarea deficitară cu sânge cauzată de sedentarism, de hipotensiune sau de circulaţie proastă.

Tratament: Duş rece la picioare, după metoda Kneipp. Se poartă un jet de apă de la gleznă spre coapsă, pe faţa şi pe dosul piciorului, de trei ori.

Efectul: „Cura Kneipp” întăreşte vasele de sânge, care reacţionează mai flexibil la stimulii reci şi calzi.

Răceală

Tratament: În funcţie de centrul de greutate, afecţiunea poate fi tratată cu o serie întreagă de remedii la îndemână. De exemplu, pentru durerile de gât – ceai de salvie, pentru guturai – apă sărată trasă pe nas, pentru tuse – ceai de ceapă (se fierbe o jumătate de ceapă tăiată mărunt într-un sfert de litru de apă şi se îndulceşte cu puţină miere). Pentru căile respiratorii inflamate, se recomandă baia fierbinte cu flori de fân. Florile de tei şi ceaiul de soc provoacă şi ele transpiraţia şi întăresc sistemul imunitar. Iată un ceai pentru răceală: se amestecă 20 g de măceşe, 14 g flori de soc, 14 g muşeţel, 14 g flori de tei, 11 g frunze de mur, 10 g scoarţă de salvie şi 5 g flori de hibisc (zămoşiţă). Se face o infuzie din 2 linguri de plante şi 1/4 l de apă şi se lasă să se pătrundă 10 minute.

Efectul: Toate plantele sunt calmante, expectorante şi imuno-stimulatoare. Salvia, de pildă, este planta cu efectul antiinflamator cel mai puternic, iar apa sărată este remediul cel mai sigur pentru nasul înfundat.

Răguşeală

Tratament: Când vocea cedează, remediul cel mai eficient este gargara cu ceai de salvie sau de pătlagină. Se dau în clocot 2 linguriţe de plantă cu 1/4 l de apă, se lasă să se pătrundă 10 minute şi se face gargară de câteva ori pe zi. Şi încă ceva: tăcerea e de aur (ajută la refacerea coardelor vocale agresate).

Efectul: Ambele plante stopează inflamaţia şi sporesc rezistenţa coardelor vocale la agenţii patogeni.

Riduri

Ridurile nu sunt o boală, ci o urmare firească a înaintării în vârstă. Cu toate acestea, ele dau mari bătăi de cap, mai cu seamă femeilor. Din păcate, nu există nici un remediu miraculos care să transforme peste noapte pielea ridată într-una netedă, ca de bebeluş. Se poate face totuşi ceva pentru încetinirea – pe cât posibil – a procesului de îmbătrânire a pielii.
Tratament: O mască cu ingrediente din propria cămară – se amestecă 1 gălbenuş cu 2 linguri de ulei din germeni de grâu şi cu un bob de drojdie şi se întinde într-un strat subţire pe faţă şi pe gât. Se lasă să acţioneze 30 de minute, după care se clăteşte faţa cu multă apă.

Efectul: Lecitina din gălbenuş netezeşte şi întinde pielea, iar vitaminele din drojdie o protejează de efectele dăunătoare ale mediului înconjurător.

Sciatică

În decursul anilor, discurile dintre vertebre îşi pierd din elasticitate. Urmarea: deplasarea acestora, strivirea şi inflamarea nervului sciatic.

Tratament: Pentru că buiota de apă este prea mică pentru suprafaţa afectată, se rulează un prosop, se udă cu apă fierbinte şi se aplică imediat pe zona dureroasă. Se ţine până când începe să se răcească.
Efectul: Prosopul fierbinte decontractează, relaxează şi accelerează eliminarea produselor de metabolism care produc durere.

Stări depresive

Tratament: Paracelsus recomanda încă din secolul al XVI-lea sunătoarea împotriva „fricii şi a viselor urâte”. Astăzi, confirmarea eficienţei acestei plante aparţine oamenilor de ştiinţă: când starea sufletească este la pământ, sunătoarea intervine, restabilind echilibrul hormonal. Şi în Ardeal, tristeţea se alungă cu „pojarniţă”. Se ia de 2-3 ori pe zi, câte o ceaşcă cu ceai de sunătoare şi una chiar înainte de culcare.

Efectul: Sunătoarea blochează receptorii din creier responsabili pentru stările depresive. Şi se pare că împiedică descompunerea serotoninei, hormonul fericirii.

Urcior

La început, se simte o durere ca şi când sub pleoapă s-ar afla un bob de nisip. Ulterior, urciorul colectează puroi şi după câteva zile se „goleşte” de la sine.

Tratament: Pentru ca procesul să decurgă mai repede, se pot aplica comprese cu seminţe de in. Se amestecă 2 linguri de seminţe măcinate cu 2 ceşti cu apă clocotită şi se lasă puţin să se umfle. Se înmoaie un tifon sau o bucăţică de vată şi se ţine 20 de minute pe pleoapa inflamată. Durerile pot fi alinate cu terci de cartofi: se zdrobeşte cu furculiţa un cartof fiert, curăţat de coajă şi se amestecă cu 1 gălbenuş şi puţin lapte fierbinte. Cand se obţine un terci, se întinde  pe un tifon sau o pânză şi se ţine 20 de minute pe ochi. Se repetă de 2-3 ori pe zi.

Efectul: Cartofii sunt antiinflamatori, iar seminţele de in accelerează – prin uleiul pe care-l conţin – coacerea urciorului.

Varice

În zilele noastre, varicele sunt considerate o boală „populară”. Apar atunci când suntem predispuşi ereditar, când îmbătrânim, când stăm mult în picioare; când pereţii vaselor sunt prea subţiri şi când fibrina – substanţa care fluidizează sângele – nu se mai descompune în suficientă măsură. Varicele pot fi operate, dar putem acţiona şi noi, întărind pereţii venelor.
Tratament: În afară de mişcare (inclusiv simpla ridicare pe vârfuri), eficiente sunt astăzi extractele de castan sălbatic. Ele se găsesc gata preparate în farmacii. În trecut, se făceau: împachetări reci cu oţet de mere şi tinctură de arnică (în proporţie de 1:9 şi subţiat cu apă) sau cu sare de mare (1 lingură dizolvată în 1/4 l apă). Şi atenţie la alimentaţie: vitamina C întăreşte pereţii venelor, ceapa, usturoiul şi piperul reduc producţia de fibrină.

Efectul: Împachetările desfac blocajele, stimulează irigarea sanguină, stabilizează circulaţia, iar castanul sălbatic „etanşează” pereţii venelor.

Vărsături

Când simţim că ni se strânge stomacul, n-avem ce face şi vomăm. Este ca un reflex de autoapărare al organismului, prin care se separă substanţele nocive. De aceea este bine să nu reprimăm senzaţia de greaţă.
Tratament: Pentru ca stomacul agresat să se poată reface, ar trebui să apelăm la remediul clasic: ceai de mentă şi pesmeţi sau biscuiţi uscaţi. Sau o supă mucilaginoasă de ovăz: se pun 20 g de fulgi de ovăz în apă fierbinte şi se lasă să dea în clocot.

Efectul: Ceaiul de mentă este un tampon pentru acidul gastric excedentar, iar pesmeţii, care conţin hidraţi de carbon, alimentează organismul cu energie, fără să-l împovăreze.

Vânătăi

Loviturile sunt nu numai dureroase, ci ele sunt însoţite adeseori de apariţia unor pete albastre: vânătăile.

Tratament:  Se pune o linguriţă de acetat de aluminiu sub formă de argilă într-un pahar cu apă. Se amestecă şi se înmoaie o bucăţică de vată, care se aplică pe zona dureroasă. Alternativă: alifie sau gel de arnică.
Efectul: Argila reduce umflătura, iar arnica conţine uleiuri eterice care blochează formarea în organism a substanţelor care provoacă dureri şi inflamaţii.

”Remedii naturiste”, Prelucrare de Valeriu Ciuculin

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here