Din meditațiile lui Tolstoi: Trândăvia este mama tuturor viciilor, mai ales a celor mentale

0
209

Trândăvia1907 – Trândăvia

Creștinismul lui Constantin, adoptat de popoare, e aido­ma semnării de către un om neatent a unui contract în care cerinţele celeilalte părţi sunt ascunse prin formulări iscusite, astfel încât se vede numai ce e avantajos. Şi a rezultat ce s-ar putea numi „ai intrat în horă, trebuie să joci”. (22 noiembrie)

Dacă oamenii se roagă de dragul mântuirii viitoare a sufletului şi de dragul acestui viitor trăiesc bine, atunci fac ceea ce trebuie, deşi explică greşit motivele activităţii lor, proiectând în timp, în viitor, ce se săvârşeşte în prezent. (22 noiembrie)

Omul e un vas cu două orificii, prin primul intră iubirea (de la Dumnezeu), iar din celălalt emană viaţa (ca la ceainic). Tot ce i se cere omului este să menţină curate, spre binele său, ambele orificii. Unul e mai mare, prin el intră Iubirea Dumnezeu. Trebuie ţinut în curăţenie prin eliberarea de patimile egoiste. Curăţenia celui de-al doilea orificiu, din care emană viaţa, depinde de eliberarea, înlă­turarea a tot ce împiedică iubirea faţă de oameni: iritabilitatea, trufia, lăcomia. (22 noiembrie)

Da, trândăvia este mama tuturor viciilor, mai ales a celor mentale, a raţionamentelor false: politica, ştiinţa, teologia. (22 noiembrie)

Poţi şi trebuie să-ţi reproşezi trufia numai ţie. Fiindcă ori­ce controversă poate fi considerată trufie. (22 noiembrie)

Din Lev Tolstoi, „despre Dumnezeu şi om” din jurnalul ultimilor ani, Editura Humanitas