În legendele populare, Sfântul Igantie Teoforul, episcop de Antiohia şi martir al Bisericii, apare ca sfânt şi făcător de minuni. El îi învaţă pe oameni cum să se pregătească pentru Crăciun. Animalul sacrificat de Ignat este un vechi simbol al norocului, belşugului şi fertilităţii.
Se spune că sfântul le apare femeilor care muncesc în această zi şi le chinuie sau chiar le ucide. Femeile ar trebui să lucreze de Igfnat numai până când aud ţipătul porcilor.
Porcii se taie în dimineaţa zilei de Ignat după care se stropesc cu apă sfinţită şi se aşează cu capul spre răsărit. Pe frunte este insemnat semnul crucii. Din carnea porcului o parte se păstra pentru afântul patron al zilei.
Femeile aveau o grijă deosebită pentru capul şi picioarele porcului din care se obţine piftia.
În popor se spune că dacă nu tai porcul de Ignat nu-i mai merge bine pentru că slăbeşte.
Ritualul tăierii animalului este urmat de pomana porcului. La sacrificarea nimalului nu trebuie să fie de faţă oameni miloşi întrucât porcul va muri greu şi carnea lui nu va mai fi bună.
De Igant se fac un fel de turte cu mjiere şi nuci care se mănâncă în ajunul Crăciunului.
Porcul care nu e tăiat pana în această zi nu se mai îngraşă pentru că în această noapte îşi visează cuţitul.
În ziua lui Ignat e bine să vezi sânge, ca să fii ferit de boli. Cine nu are porc trebuie să taie măcar o găină.
Se spune că cine nu taie porcul în această zi, i-l mănâncă lupul în cocină.
Ana Grama
