TRADIŢIE, ÎNCREDERE, PROFESIONALISM. SPITALUL MILITAR DE URGENŢĂ „REGINA MARIA” DIN BRAŞOV

0
212

TRADIŢIE, ÎNCREDERE, PROFESIONALISM. SPITALUL MILITAR  DE URGENŢĂ „REGINA MARIA” DIN BRAŞOV

         Stimaţi cititori, astăzi vă propun o altă „excursie” într-un domeniu şi în trecutul şi prezentul unei structuri despre care se vorbeşte relativ puţin în societatea românească dar care ocupă un loc important în „peisajul” asigurării unui bun de nepreţuit: sănătatea, cu referire specifică la domeniul medicinei militare româneşti.

      Este vorba despre o entitate medicală foarte performantă, cu dotare modernă ( chiar dacă structura este foarte veche, poate cea mai veche de pe teritoriul actual al României) şi în care lucrează oameni de excepţie: Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” din Braşov. Mi-am propus să trec în revistă doar câteva repere fundamentale din existenţa acestei unităţi medicale de top şi recunosc că am să fiu foarte subiectiv în rândurile ce urmează, pentru că am onoarea să cunosc foarte bine câţiva oameni de excepţie care activează la acest spital şi care fac parte din acea adevărată „tagmă” care cred şi acţionează în spiritul jurământului lui Hipocrate.

         Până să vă spun câteva vorbe despre acest spital din Braşov, îmi permit să vă aduc în amintire câteva repere din trecutul medicinei militare româneşti. Acum aproape doi ani, la 21 august 2017, s-au împlinit 155 de ani de când, prin Înalt Decret Domnesc, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, au fost înfiinţate Corpul Ofiţerilor Sanitari ai Armatei şi Direcţia Generală a Serviciului Sanitar Român, atestându-se, astfel, medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor armatei. Înainte de această atestare, s-au pus bazele pentru constituirea medicinei militare moderne. Un principal reper istoric în acest sens este data de 13 septembrie 1831, când este înfiinţat un lazaret, în baza regulamentului Miliţiei Principatului Ţării Româneşti, structură ce va deveni, ulterior, Spitalul Militar Central din Bucureşti.

         Apoi, în 1851, la solicitarea comandantului spitalului, se constituie primul serviciu permanent de gardă, în vederea asigurării asistenţei medicale în regim de urgenţă. Doi ani mai târziu, domnitorul Barbu Ştirbey a încredinţat conducerea spitalului doctorului de origine franceză Carol Davila. Acesta a elaborat primul regulament modern de funcţionare a Spitalului Militar,  structurat pe asigurarea a două funcţii organice, respectiv asistenţa medicală chirurgicală şi cea de medicină internă. Tot prin efortul său, s-a concretizat conceptul de infrastructură materială şi de suport logistic, prin dotarea serviciului medical pentru timp de pace, dar mai ales pentru război.
         Încă de la începuturile ei, medicina militară românească a beneficiat de profesionalismul şi calităţile medicului general de divizie dr. Carol Davila, care avea o multiplă şi grea responsabilitate: inspector general al serviciului sanitar al armatei, director al Şcolii de Medicină (întemeietorul învăţământului medico-militar şi medical superior din ţara noastră), inspector al administraţiei centrale sanitare şi efor al spitalelor. De-a lungul timpului, personalul medico-sanitar al armatei, veritabil corp de elită al medicinei româneşti, s-a remarcat prin realizări importante în apărarea atât a sănătăţii militarilor cât şi a populaţiei, prin contribuţii însemnate la progresul ştiinţei şi practicii medicale.

        Personalul medico-sanitar al Armatei României a dovedit profesionalism şi spirit de sacrificiu în toate momentele cruciale ale istoriei poporului român, începând cu Războiul de Independenţă, continuând cu Războiul de întregire naţională, Al Doilea Război Mondial şi evenimentele din Decembrie 1989.

       Rezultatele obţinute pe tărâmul luptei cu moartea în toate campaniile menţionate, dar şi numeroasele jertfe din rândul personalului medico-sanitar merită, din plin, respectul oştirii şi al poporului român pentru serviciul medical al armatei. Participările medicinei militare au continuat cu misiunile de asistenţă umanitară sub egida ONU din Somalia şi Angola, cu suportul medical al misiunilor din cadrul Parteneriatului pentru Pace din Albania şi Bosnia şi Herţegovina, cu misiunile sub egida NATO din Afganistan şi Irak.

         Toate aceste acţiuni au evidenţiat întotdeauna profesionalismul şi dăruirea personalului medico-sanitar, capacitatea de comunicare şi cooperare cu structurile multinaţionale similare în soluţionarea problemelor de specialitate. La finalul acestor misiuni a fost întotdeauna recunoscută valoarea medicinei militare naţionale româneşti, dar mai ales „încărcătura umană” a activităţii medicale, medicii militari dovedind că reprezintă un corp de profesionişti solidar şi implicat, care şi-a cunoscut rolul şi menirea, manifestându-se ca autentice valori ale medicinei româneşti.

         Revenind puţin înapoi în istorie, în privința serviciului sanitar militar, acesta era, pe la început de secol XIX, determinat de nevoile armatei. Documente de arhivă şi reviste de specialitate spun că prima formațiune sanitară militară, în accepţiunea relativ modernă a sintagmei, era înființată, la 1803, de către Constantin A. Ipsilante, sub forma unei infirmerii de panduri, în apropierea Mănăstirii Radu Vodă.

         La 1833 încep să se organizeze primele spitale militare, astfel că, în anul 1838, Almanahul „Kurții și al Statului din Prințipatul Valahii”, este amintit Spitalul Militar din București, situat în incinta Mănăstirii Mihai Vodă, cu un număr de 130 bolnavi, la Craiova unul cu 40 de paturi, unul la Brăila cu 24 și câte unul la Călărași, Giurgiu, Zimnicea și Cerneți, fiecare cu câte 10 paturi, ce aveau încadrate câte un doctor, o moașă și personal auxiliar militar.

         De asemenea, în anul 1833, este inaugurat la Iași, Spitalul Militar, sub directa coordonare a Ștab-dohtorului Iacob Ch. S. von Czihack, iar la Galați, în anul 1837, se construiește o cazarmă cu spital militar.

          Acestea fiind zise, acum să vedem ce şi cum despre spitalul militar din Braşov care, oricum am privi situaţia, este cel mai vechi de pe actualul teritoriu al României, din perspectiva unei formaţiuni medicale militare/sanitare.  Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria”, cea mai veche unitate medicală din Braşov, are o tradiţie ce se întinde pe mai mult de două secole şi poartă cu mândrie numele Reginei Maria încă din luna mai a anului 1922, în baza decretului prin care regele Ferdinand i l-a atribuit în onoarea ilustrei regine,încă din timpul vieţii acesteia. Referitor la tradiţia de mai mult de două secole de existenţă a unui spital militar la Braşov, actul de naştere al Spitalului Militar din Braşov datează din 10 iulie 1773 când un chirurg militar austriac cantonat in Braşov a cerut Magistratului Braşovului ( primarului urbei) să dispună modificarea unei cazărmi astfel încât să poată fi instalat un spital militar.

          La 14 iulie 1773, Johann Bruss, inspector in construcţii, înaintează Magistratului Braşovului un raport în acest sens. Spitalul nu a fost, de la început, construit în localul actual în care fiinţează azi spitalul, dar a intrat efectiv în funcţiune în urbea braşoveană la anul 1791. Începând cu 1791 putem vorbi de existenţa unui adevărat spital, care în al doilea deceniu al veacului următor, se mută în Cazarma Neagră de pe strada Nicolae Bălcescu de azi din Braşov, în clădirea în care acum funcţionează Facultatea de Medicină din Braşov.

          La sfârşitul secolului al XIX-lea, la 1 ianuarie 1885, încep lucrările la construcţia existentă astăzi şi în care funcţionează, neîntrerupt, spitalul. Prefectura Braşov hotăra să mute spitalul aflat ultima dată, pentru mai bine de o jumătate de secol, la Cazarma Neagră din Braşov şi la 1885, cum spuneam anterior, au început lucrările unei construcţii noi pe locul unei grădini publice din apropierea Tâmpei.

           În anul 1887 spitalul intră efectiv in funcţiune, personalul medical şi pacienţii având la dispoziţe un spaţiu mai mare şi mai potrivit pentru actul medical. Deşi a fost spital militar, Prefectura Braşov a finanţat şi a sprijinit funcţionarea şi dezvoltarea acestuia, din documente reieşind că ar fi deservit şi parte din populaţie, la nevoie, şi nu doar personalul militar existent la acea vreme în garnizoana Braşovului şi împrejurimi.

           La sfârşitul secolului al XIX-lea, în Braşov mai erau trei spitale: cel Orăşenesc, cel de Oftalmologie şi de un spital de Boli Contagioase, dar acestea nu mai au amplasamentul în acelaşi loc de atunci, pe când Spitalul Militar Braşov şi-a păstrat continuu amplasamentul, fiind cel mai vechi din Braşov care funcţionează în acelaşi loc. În primul război mondial, Spitalul Militar din Braşov a avut drept cea mai mare capacitate de internare şi asigurare a actului medical un număr de cca. 500 de paturi pentru bolnavi.

        La data de 1 februarie 1919, la preluarea efectivă a administraţiei Transilvaniei de către România, Spitalul Militar Braşov va trece sub administraţie românească, în calitate de spital al Diviziei 18 Infanterie, cu un număr de 150 de paturi, iar în 25 martie 1922, regele Ferdinand I emitea un decret prin care unitatea spitalicească urma ca, începând cu luna mai 1922, să se numească „Spitalul Militar Regina Maria”.

        Potrivit Înaltului Decret nr.1174 din 25.03.1922, publicat în Monitorul Oficial nr. 24 din 05.05.1922  începând cu luna mai 1922, Spitalul Militar din Braşov a purtat denumirea onorifică de „Spitalul Militar Regina Maria”. Ceremonia de acordare efectivă a denumirii onorifice a avut loc la actualul sediu al spitalului în data de 15.05.1922, în prezenţa unor numeroşi invitaţi oficiali şi a unui numeros public, aşa cum este relatat în presa vremii (conform „Gazetei de Transilvania”, nr.104 din 16.05.1922).

       În perioada interbelică, personalul medical din acest spital militar a continuat să-şi desfăşoare activitatea cu profesionalism şi dedicaţie, funcţionând şi ca spital de nivel corp de armată, iar în anul 1938, ampalsamentul şi clădirile „Spitalului Militar Regina Maria” trec, prin Înaltul Decret Nr. 38, din proprietatea comunităţii braşovene, în proprietatea Ministerului Apărării Naţionale. Spitalul şi-a îndeplinit întotdeauna misiunea atât în timp de pace, cât mai ales în timp de război, îndeosebi în cea de-a doua conflagraţie mondială, când a fost nevoit să îşi tripleze capacitatea, înfiinţând  secţii exterioare în oraşele Codlea şi Râşnov din judeţul Braşov. O secţie de chirurgie era dislocată la Codlea şi cea de boli interne şi farmacia – la Râşnov.

      După anul 1946 „Spitalul Militar Regina Maria” a parcurs un amplu proces de transformare şi adaptare la cerinţele socio-profesionale, menţinând permanent, în pofida vicisitudinilor vremurilor, un nivel profesional ridicat. În acest context, au fost continuate activitatea medicală specifică, cea ştiinţifică şi cooperarea cu alte spitale militare, din ţară şi din străinătate, precum şi cu spitale şi clinici civile.

          Cu prezenţa sa emblematică în viaţa urbei braşovene, mândrindu-se cu faptul de a fi cel mai vechi dintre spitalele care deservesc în prezent populaţia braşoveană, Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” completează oferta de servicii de sănătate din județul Braşov şi din aria sa de responsabilitate, alături de celelalte unităţi publice sanitare cu paturi și ambulatorii.

         Pe parcursul timpului, au fost dezvoltate secţiile de Boli interne, ORL şi Dermato-venerologie, a fost înfiinţată Policlinica, iar în anul 1982, secţia de Ortopedie-traumatologie. În prezent, spitalul are o capacitate optimă de paturi, în care funcţionează numeroase secţii şi compartimente, care îngrijesc bolnavi în regim de internare continuă şi internare de zi. De asemenea, are în compunere un ambulatoriu integrat, o comisie de expertiză a capacităţii de muncă, un laborator de analize medicale, unul de imagistică medicală, farmacie, precum şi structuri adaptate misiunii specifice.
          Astăzi, spitalul are un portofoliu de 27 specialităţi medicale, unele dintre ele recunoscute ca centre de excelenţă, dotarea tehnică fiind, într-adevăr, la nivelul secolului XXI. Începând cu anul 2016 a demarat un proces amplu de redotare şi modernizare. Spitalul acordă asistenţa medicală de specialitate militarilor Ministerului Apărării Naţionale şi membrilor familiilor acestora din unităţile şi formaţiunile militare, pensionarilor militari şi veteranilor de război, precum și membrilor de familie ai acestora, din județele Brașov, Covasna, Harghita și Mureș.De asemenea, aflat în contract cu CASAOPSNAJ, Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” din Braşov furnizează servicii medicale tuturor angajaţilor sistemului de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească din teritoriul arondat, precum şi celorlalţi asiguraţi, atât ai CASAOPSNAJ, cât şi ai celorlalte case de asigurări de sănătate, în condiţiile legii.

Personalul medical a fost implicat în cooperarea militară internaţională la diverse exerciţii multinaţionale cu militari din state aliate din NATO, în problematica ce vizează partea de medicină operaţională, atât în asigurarea asistenţei medicale pe timp de pace a acţiunilor structurilor din Armata României cât şi pentru partenerii din Alianţă.

Personalul medical participant la exerciţiile de acest tip a fost apreciat la superlativ, de fiecare dată, pentru profesionalismul şi rigoarea de care a dat dovadă şi au arătat capabilitatea de aplicare a celor mai bune practici medicale în cazul unor situaţii de tip militar sau de criză ori calamitate, conlucrând foarte bine cu militarii şi personalul medico-militar din armatele aliate, la standardele NATO.

Personalul acestui spital s-a implicat şi se implică activ şi în viaţa comunităţilor locale din aria de responsabilitate, participând la activităţi cu focus medical la care, faptic, nu ar fi obligat să participe dar pe care şi le-au asumat în baza faptului că simt că aşa trebuie… De exemplu, nu pot să nu amintesc aici de faptul că Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” a trimis medici şi personal sanitar specializat, într-o caravană, în zonele afectate de inundaţii, din Covasna, în vara anului sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” din Braşov a fost şi iniţiator şi s-a alăturat şi proiectului de nivel naţional al Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale, „Uniţi sub Tricolor prin sănătate“ şi a organizat o caravană medicală, concretizată în mai multe etape, la finele lunii iulie 2018, în localităţile Lunca Mărcuşului şi Băcel, judeţul Covasna, localităţi grav afectate de inundaţiile din 30 iunie 2018.

Echipele medicale au fost formate din medici specialişti, rezidenţi, asistenţi medicali, personal ne-medical al spitalului şi au acţionat pentru a identifica nevoile de îngrijiri de sănătate ale populaţiei din zonele calamitate. Adiacent, au fost asigurate consultaţii în specialităţile: medicină internă, cardiologie, endocrino-logie, nefrologie, diabet zaharat şi boli de nutriţie, psihologie, psihiatrie, chirurgie generală, medicină dentară, oftalmologie, ortopedie-traumatologie, ORL, medicină de urgenţă şi ATI.

Prin acest tip de activităţi, personalul participant a  urmărit să vină în sprijinul locuitorilor prin oferirea ideii de prevenţie, control medical în regim ambulatoriu gratuit, recomandare şi scrisoare medicală, după cum declara la vremea respectivă, colonelul dr. Alexandru Keresztes, comandantul Spitalului Militar de Urgenţă „Regina Maria” din Braşov. Acesta este doar un exemplu dar mai sunt şi altele, de aceeaşi factură, desfăşurate în zone mai defavorizate din punctul de vedere al posibilităţilor de asigurare a serviciilor medicale.

Recent, în prima jumătate a lunii aprilie 2019, Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” din Braşov a fost implicat activ, la Centrul de Instruire Întrunită din Cincu, la cel mai mare exercițiu medical din istoria Alianței Nord-Atlantice, „Vigorous Warrior 19 – VW19”. La exercițiul medical întrunit multi-nivel și multinațional al NATO, organizat de Statul Major al Apărării în colaborare cu Direcția Medicală a Ministerului Apărării Naționale și Centrul de Excelență NATO pentru Medicină Militară, au luat parte reprezentanți din 38 de națiuni, majoritatea fiind membre ale NATO. De asemenea, VW19 a avut și o componentă civilă, în cadrul căreia au participat 10 organizații diferite.

Scopul exercițiului VW19 l-a reprezentat instruirea în comun în vederea acordării suportului medical multinațional în operațiile desfășurate de NATO. Astfel, s-au exersat procedurile necesare oferirii îngrijirii medicale continue, evacuării medicale strategice, creșterii nivelului de pregătire și răspuns la un posibil incident chimic, biologic, radiologic sau cu dispozitive improvizate. De asemenea, s-a avut în vedere dezvoltarea conceptelor, experimentarea și încorporarea sistemelor de pregătire avansată pe bază de tehnologie în acest domeniu.

Şi,din toate punctele de vedere, personalul participant la exerciţiu din cadrul Spitalului Militar de Urgenţă „Regina Maria” din Braşov a fost, din nou, la înălţimea aşteptărilor, aşteptări bazate pe o sintagmă dragă acestor oameni: „Tradiţie şi încredere”. Personalul Spitalului Militar de Urgenţă „Regina Maria” a acţionat şi va continua s-o facă, cu eficienţă şi responsabilitate pentru ca, alături de întreaga oştire a ţării, să continue a fi un puternic factor de profesionalism medical militar în societatea românească. Şi pe mai departe, pregătirea întregului personal al spitalului se va desfăşura în scopul menţinerii capacităţii medicale operaţionale, menţinerii unui sistem unitar şi coerent de conducere a activităţii spitalului prin obiective, gestionarea mai eficientă a resurselor, ridicarea nivelului de profesionalizare a personalului şi sporirea gradului de interoperabilitate cu structurile similare ale armatelor din NATO.
        În memoria înaintaşilor, este o datorie de onoare pentru personalul acestui spital să repună în drepturi ceea ce pentru unii nu înseamnă, poate, prea mult, dar pentru oamenii care lucrează la această unitate de elită medicală, înseamnă enorm – cinstirea trecutului şi depăşirea performanţelor înaintaşilor, iar asta nu se poate realiza fără a acorda atenţia cuvenită infrastructurii materiale (aparatură şi tehnică de ultimă generaţie), susţinerea performanţei şi excelenţei în formarea tinerelor cadre medicale şi sanitare, prin punerea la dispoziţie a tuturor condiţilor de învăţare şi perfecţionare a procedurilor specifice fiecărei specialităţi medicale.

        Tocmai pentru a cinsti memoria înaintaşilor şi istoria, nu numai medicală, Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” organizează la mijloc de lună mai 2019, o serie de evenimente menite să cinstească 100 de ani de la preluarea de către administraţia românească a spitalului militar din Braşov precum şi a 97 de ani de la acordarea denumirii onorifice „Regina Maria” acestui spital, prin decret regal.

        În esenţă,activităţile aniversare vor debuta la 15 mai, prin sfinţirea picturii bisericii „Nașterea Maicii Domnului” din curtea spitalului, de către Î.P.S. Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului şi preoţi militari din garnizoana Braşov şi preoţi din Protopopiatul Braşov şi vor continua cu un spectacol aniversar. Spectacolul va fi susţinut, în după amiaza aceleiaşi zile,de formaţii artistice şi interpreţi din cadrul Ansamblului Artistic „Doina” al Armatei din Bucureşti şi formaţii şi personalităţi muzicale braşovene la Sala Coloanelor de la Cercul Militar din Braşov.

        În cea de-a doua zi a manifestărilor, pe 16 mai, va avea loc o ceremonie militară şi religioasă de dezvelire, în curtea spitalului militar, a busturilor Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand,  familia regală care a „păstorit” făurirea României Mari şi care şi-a pus, în mod direct, amprenta asupra istoriei acestui spital.

       La eveniment vor participa reprezentanţi guvernamentali, membrii familiei regale a României, autorităţi publice locale braşovene, numeroşi invitaţi iar, fiindcă va fi o zi a porţilor deschise, orice trecător prin urbea braşoveană va avea prilejul dacă doreşte, să asiste la un moment important al  comunităţii locale…

       Vă invit pe toţi cei care citiţi aceste rânduri şi care, întâmplător, vă veţi afla în vechiul burg braşovean la acea dată să veniţi în curtea spitalului pentru că veţi putea asista la momente deosebit de relevante…Vă aştept acolo pentru că eu, personal, sunt implicat, într-o anumită măsură, în pregătirea acestor evenimente şi mi-ar face plăcere ca aceste rânduri de faţă să aibă ecou…

       Nu aş vrea să închei înainte de a aduce un omagiu sincer tuturor celor din acest spital atât celor din trecut care au deschis drumul către prezent dar, mai ales celor de azi, şi a le transmite că le doresc ca deviza dumnealor, „Tradiţie, Încredere, Profesionalism”  să le lumineze calea profesională şi pe cea personală în împlinirea crezului şi simbolurilor medicinei militare româneşti.
      Mulţumesc colonelului dr. Alexandru Keresztes, comandantul Spitalului Militar de Urgenţă „Regina Maria” din Braşov pentru amabilitatea de a împărtăşi cu noi, aici la Jurnal Spiritual, câteva repere din viaţa structurii pe care o comandă iar, dacă doriţi a şti mai multe despre medicina militară românească, vă recomand câteva surse bune şi de încredere:

Gheorghe, S. „Istoria medicinei militare româneşti”, Fundaţia G-ral. Mr. C. Zamfir,Bucureşti, 1996.

Ursea, N. – „Enciclopedie medicală românească”, Ed. Universitară Carol Davila,Bucureşti , 2009

https://directiamedicala.mapn.ro/pages/view/164

https://institutul-medico-militar.mapn.ro/pages/view/84

Gânduri bune tuturor din „pridvorul” de sub Tâmpa!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Alte articole găsiţi aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here