Taina Sfintei Treimi

0
249

treime-rublevSfânta Treime este Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, Dumnezeu unul în fiinţă şi întreit în persoană, este o taină pe care nu o înţelegem, pe care o primim prin credinţă şi nu o înţelegem. Cuvântul „treime” nu se găseşte în Sfânta Scriptură, în Sfânta Evanghelie, dar se găseşte în slujbele Bisericii noastre, de exemplu Sfânta Treime este pomenită în Sfânta Liturghie de cinci ori, ca Sfântă Treime sau ca Treime: „Unul fiind din Sfânta Treime, împreună mărit cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt”, „Noi, care pe Heruvimi cu taină închipuim, şi făcătoarei de viaţă Treimi întreit sfântă cântare aducem, toată grija cea lumească de la noi să o lepădăm, ca pe Împăratul tuturor să-L primim, pe Cel în chip nevăzut înconjurat de cetele îngereşti”, „Pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită”, „Cu vrednicie şi cu dreptate este a ne închina Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Treimei celei de-o fiinţă şi nedespărţită”, „Văzut-am lumina cea adevărată, luat-am duhul cel ceresc, aflat-am credinţa cea adevărată, nedespărţitei Sfintei Treimi închinându-ne”.

Sunt cuvinte în care la Sfânta Liturghie e pomenită Sfânta Treime. Nu a putut nimenea şi nu va putea nimenea niciodată să dezlege taina Sfintei Treimi, pentru că tainele rămân taine, le şi cunoaştem şi ne rămân şi necunoscute. Ne plecăm cu smerenie în faţa adevărurilor de credinţă de felul acesta, gândiţi-vă de pildă că într-o alcătuire de la sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos se spune „taina nu suferă ispitire”, deci taina rămâne taină. Aşa încât şi taina Sfintei Treimi rămâne pentru noi o taină a credinţei noastre în faţa căreia ne plecăm. Taina Sfintei Treimi este prezentată în slujbele noastre ca întrupări ale tradiţiei de gândire bisericească, iar Sfânta Scriptură este începutul Tradiţiei bisericeşti. De altfel a fost o vreme când Sfânta Scriptură nu era şi în care totuşi Evanghelia se propovăduia. După ce s-a scris Evanghelia, cele patru înfăţişări de la Matei, Marcu, Luca şi Ioan, după ce s-au scris cărţile Sfinţilor Apostoli pe care le avem în Noul Testament, Noul Testament a devenit un monument al Tradiţiei bisericeşti numit Sfânta Scriptură, pe care după aceea părinţii cei duhovniceşti l-au continuat prin scrierile lor, prin Filocalia de exemplu. Filocalia este o parte din Tradiţia bisericească, din gândirea Bisericii de-a lungul veacurilor.

„Prescuri pentru cuminecături” – Arhim. Teofil Părăian

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here