Tăcerea – “Taină a veacului viitor”

0
297

linisteExperienţa ortodoxă este prin definiţie una apofatică. Apofatismul este o învăţătură dragă Ortodoxiei, preţuită de ea, cu adânci implicaţii în lucrarea practică, în opera ascetică. Teologia şi evlavia creştină răsăriteană vorbeşte, de aceea, atât de insistent de taina creştină. Universul duhovnicesc al Răsăritului este un univers de taine, viaţa însăşi este trăită ca o taină a comuniunii cu Dumnezeu şi semenii, teologia este o taină, Liturghia este locul în care ne întâlnim şi ne unim ca Taina-Hristos. Pe cele viitoare, creştinul le îmbracă cu atributul sau însuşirea de taine, pe care speră şi cere ca Dumnezeu să i le descopere tot mai mult. Comuniunea în viaţa viitoare va fi pentru cei care au ştiut să aleagă partea cea bună încă din această viaţă, o permanentă înalţare în descifrarea şi experierea acestor taine.

Astfel, se vorbeşte, în spiritualitatea ortodoxă, despre un apofatism teologic, cu privire la taina Persoanelor divine şi viaţa lor de comuniune, dar în acelaşi timp şi despre un apofatism antropologic, cu referire la viaţa sufletească atât de bogată a fiinţei umane, create “după chipul” şi “întru asemănarea” cu Creatorul ei, Părintele său ceresc.

În baza legăturii ontologice, a dorului de desăvârşire sau a “pasiunii divinului”, cum se exprima Sfântul Grigore Palama, pe care omul, “taină teologică”, o poartă în adâncul de taină al sufletului său ca un dor ontologic, ca o sete nemărginită de infinit, omul rămâne nu doar un paradox, într-o ecuaţie reductibilă la câţiva termeni sau necunoscute, pe câteva coordonate, ci o taină a vieţii şi iubirii, în această lume şi viaţă, dar ale cărei sensuri nu le vom afla decât în viaţa viitoare, sub forma comuniunii cu Viaţa cea adevărată, cu Taina şi Iubirea supremă, esenţială.

Până atunci însă, omul experiază o sumă de adevăruri mântuitoare, în funcţie de profunzimea acestui dor al său de sfinţenie, în legătură cu lucrarea sa ascetică, eliberatoare din robia vicleană a păcatului şi de dobândire şi lucrare a virtuţilor. Ori, un semn al înaintării în cunoaşterea tot mai adâncă a acestor realităţi de ordin spiritual, duhovnicesc, culminând în stările de “răpire”, cu care Dumnezeu împodobeşte şi încununează eforturile celor ce I s-au făcut întru toate următori, îl constituie lipsa cuvintelor şi înmulţirea lacrimilor.

Lipsa cuvintelor şi bogăţia lacrimilor duhovniceşti sunt semne ale pnevmatizării fiinţei noastre şi dau dovadă de înălţimea vieţii şi experienţelor interioare ale noastre.

Marile iubiri – iar iubirea de Dumnezeu şi de semeni este iubirea şi slujirea supremă a vieţii noastre – se petrec în stare de tăcere şi jertfă. Când totul tace, în atmosfera de rugăciune, despre eforturile noastre şi ale lumii, vorbesc în faţa lui Dumnezeu faptele noastre, iar când se împuţinează cuvintele, bogăţia noastră sufletească o arată lacrimile duhovniceşti.

Despre toate aceste realităţi de ordin duhovnicesc dau mărturie şi pildă Părinţii duhovniceşti ai Ortodoxiei, nu doar din timpurile vechi, ci şi mai noi. În mod deosebit, Părinţii filocalici, adevăraţi cunoscători ai tainelor sufletului uman şi ale mântuirii lui, au lăsat posterităţii în scrierile lor, deşi nu cu o intenţie vădită, expresă, un adevărat cod al bunelor maniere duhovniceşti, care ne înlesnesc lucrarea duhovnicească de apropierea unii de alţii şi a lumii de Creatorul ei. Sub forma unor sugestii adânci, ele pot da farmec şi frumuseţe spirituală vieţii noastre duhovniceşti, constituind o cale de aprofundare a universului de taină al legăturii noastre cu Dumnezeu şi cu aproapele şi, în acelaşi timp, un îndemn de a urma această pildă de dragoste şi comuniune cu Dumnezeu şi oamenii.

Viaţa şi conduita noastră în această lume au sens şi valoare în planul eternităţii, al vieţii veşnice, de aceea se cuvine să dăm dovadă de receptivitate sufletească în aflarea şi deprinderea lor.

”Teologia necazurilor sau a încercărilor. Gânduri de folos duhovnicesc”, Preot Ioan C. Teșu

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here