Surpriza din “pălăvrăgeala” păsărilor: Are multe elemente cheie ale limbajului uman

0
126

Chestnut-crowned_Babbler_bowra_apr07Capacitatea de a atașa sunete pentru crearea de mesaje inteligibile nu aparține doar oamenilor, cum se credea până de curând, susțin cercetătorii elvețieni. 

Potrivit unui studiu publicat în revista “PLoS Biology”, o specie de pasăre, “pomatostoma cu calotă maron”, are capacitatea de a comunica.

Oamenii de știință atrag atenția că este pentru prima dată când această capacitate este observată în lumea animală, iar descoperirea poate pune într-o nouă paradigmă originile limbajului uman.

Pasărea, asemănătoare cu o vrabie, al cărui nume ştiinţific este Ruficeps Pomatostomus, trăieşte în Australia şi este foarte sociabilă fiind capabilă să creeze noi sensuri din re-aranjarea sunetelor, ca o formă de ‘pălăvrăgeală’ având similitudini cu modul în care oamenii creează cuvinte.

Mesajele păsărilor

“Cercetările făcute anterior indică faptul că animalele şi, în mod particular, păsările sunt capabile să combine diferite sunete pentru a forma o melodie complexă”, a spus Sabrina Engesser de la Universitatea din Zurich (Elveţia), unul dintre principalii autori ai studiului.

Dar aceste cântece nu au de obicei o semnificaţie specifică, deoarece modificarea aranjamentului sunetelor nu pare să altereze mesajul în ansamblul său, cum ar fi o alertă de prezenţă a unui animal de pradă.

Sunetele în repertoriu

Spre deosebire de majoritatea păsărilor, aceasta nu cântă, dar utilizează un repertoriu vocal larg, caracterizat prin apelul discret la sunete individuale mai scurte şi distincte din punct de vedere acustic, a explicat omul de ştiinţă.

“Noi credem că aceste specii de păsări ar putea alege să re-aranjeze sunetele pentru a produce noi sensuri, deoarece este mai simplu şi mai rapid să combini două sunete existente”, a spus Andy Russell, profesor de ecologie la Universitatea Exeter din Marea Britanie, co-autor al studiului.

“A” şi “B”

Aceşti cercetători au descoperit că păsările reutilizează două sunete, “A” şi “B”, în diferite combinaţii în funcţie de activităţile specifice. În zbor, aceste păsări produc sunetul “AB”, dar atunci când îşi hrănesc puii în cuib, ele emit o combinaţie a acestor sunete de tipul “BAB”.

Când oamenii de ştiinţă au difuzat diferite sunete înregistrate, păsările care le-au auzit au arătat prin reacţiile lor că au distins aceste combinaţii. Aşadar, păsările s-au uitat spre cuib când au auzit cele trei sunete combinate “BAB” sau şi-au rotit capul prin aer încercând să vadă pe una dintre ele zburând în apropiere atunci când au auzit combinaţia de sunete “AB”.

Sensul “cuvintelor”

Cercetătorii au stabilit că, la pomatostomele cu calotă maron, primul element al sunetului “B” pare să fie ceea ce diferenţiază sensul “cuvintelor”, cum ar fi diferenţa dintre “cat” şi “at”, în limba engleză, unde “c” este elementul care face diferenţa, adică un fonem lingvistic.

“Deşi acest fonem este foarte rudimentar, ar putea să ne ajute la înţelegerea modului în care a evoluat la oameni capacitatea de a genera noi sensuri cu ajutorul sunetelor”, a declarat Simon Townsend, biolog la Universitatea din Zurich şi, de asemenea, co-autor al studiului, informează AFP.

Ana Grama

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here