Ce utilizări are sunătoarea ca plantă medicinală?

0
545

sunătoareaSunătoarea te scapă de depresiile moderate dar şi de fumat mai rapid decât multe din medicamente din ziua de astăzi.

Sunătoarea atenuează nevoia de nicotină

Indicată pentru înlăturarea depresiei, sunătoarea este şi unul dintre cele mai eficiente remedii antifumat. Planta atenuează nevoia de nicotină şi remineralizează organismul slăbit din cauza tutunului.

Remediul se poate administra sub formă de ceai. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită, fiind recomandate câte două-trei căni pe zi.

Şi mai eficient este să foloseşti sunătoarea în amestec cu angelica, rădăcină de genţiana, pelin şi cu scoarţa de cruşin. Se prepară un decoct – o linguriţă de amestec la 300 ml de apă.
Sunătoarea se mai numeşte în limbaj popular şi buruiana-de-năduf, buruiana-de-pe-rozor, crucea-voinicului, drobişor, floarea-lui-loan, hemei-de-pamânt, lemnie, închegătoare, osul-iepurelui, pojar, pojarniţa, sunaica, sovârvariţa.

Utilizări în depresie

Pentru depresie se face o infuzie din două linguriţe de sunătoare la 250 ml de apă clocotită. Se lasă la infuzat aproximativ trei minute. Se beau cel puţin trei căni de ceai pe zi, timp de două, trei luni.

Suferinzii de gastrite, ulcer gastric sau colite îşi pot face o infuzie din 1-2 linguriţe de sunătoare uscată la o cană cu apă clocotită. Se lasă la infuzat timp de trei minute. Se pot bea 2-3 căni de ceai pe zi.

Fetiţelor ajunse la pubertate li se recomandă doua căni de ceai de sunătoare pe zi, acesta ajutând la reglarea ciclului menstrual, dar şi la dezvoltarea organelor genitale.

Dacă ai tulburări de somn, seara, înainte de culcare, prepară-ţi o infuzie de sunătoare. Îndulceşte-o cu un vârf de linguriţă de zahăr şi tot atâta miere de albine. Bea ceaiul cald, cu înghiţituri mici şi rare, pe parcursul e 10-15 minute.

Infuzia se prepară turnând o cană de apă clocotită peste o linguriţă de floare bine uscată şi mărunţita. Se acoperă vasul, se lasă la infuzat câteva minute, după care se filtrează.

Utilizări tradiționale

Lungimea părţilor care se recoltează este de 20 – 30 cm. Planta este prevăzută cu ramuri cilindrice, cu două muchii longitudinale, de culoare verde sau roşcat-verzui. Are frunze eliptice, opuse, glabre, verzi, cu mici puncte negre pe marginea întreaga şi cu numeroase punctuaţii (glande) pe toate suprafaţa limbului care privit prin transparenta pare perforat.

Sunătoarea a fost utilizată în medicină tradiţională mai ales pentru tratarea rănilor. În timp, sunătoarei i s-a recunoscut efectul benefic în calmarea stărilor de nervozitate, în tratamentul hepatitei, al ulcerului gastric.

Uleiul volatil conţine a-pinen şi carburi sescviterpenice, săruri minerale.

Ulei de sunătoare pentru dischinezie biliară

Suferinzii de dischinezie biliară se pot trata cu ulei de sunătoare. Acesta se prepară din 200 g de plantă, peste care se toarnă 400 ml de ulei de floarea-soarelui. Amestecul se ţine la macerat, timp de şase săptămâni, într-un loc întunecos şi răcoros. După expirarea timpului se ţine la soare încă două săptămâni, apoi se filtrează printr-un tifon. Se ia câte o linguriţă după mesele principale. Mai mult decât atât, uleiul de sunătoare se poate folosi ca unguent în cazul gingivitei, abceselor dentare, eczemelor, hemoroizilor, nevralgiilor, rănilor şi arsurilor.

Infuzia de sunătoare previne îngrășarea pe fond nervossunătoarea

Terapia pentru combaterea îngrăşării pe fond emoţional urmăreşte pierderea kilogramelor care se acumulează din cauza unor evenimente neplăcute sau a unor probleme stresante în carieră.

În acest caz se recomanda infuzia combinată de sunătoare. Aceasta se prepară dintr-un litru de apă, în care se pun la macerat patru linguri de plantă.
După opt ore, preparatul se filtrează şi se lasă deoparte. Planta rămasă după filtrare se fierbe într-o jumătate de litru de apă vreme de cinci minute şi, după răcire, se strecoară.

În final, cele două extracte se amesteca, iar infuzia obţinută se bea în mai multe reprize, cu 30 de minute înainte de mesele principale. Tratamentul trebuie urmat timp de 28 de zile, iar după o pauză de o lună se poate repeta.

Sunătoarea – alte proprietăți

Alte utilizări terapeutice: Se utilizează în medicină populară ca balsamic antiinflamator al căilor bronşice şi genito-urinare, ca antihemoragic, antihemoroidal, antinevralgic, cicatrizant şi antiulceros.

Posedă acţiune hipotensivă şi vasodilatatoare, analogă cu cea a muşeţelului şi socului. De asemenea o acţiune diuretică. Mai are şi unele proprietăţi antibiotice, nefiind cunoscut principiul responsabil de această acţiune. Hipericina îi conferă proprietăţi fotosensibilisatoare datorită unui efect fotodinamic.

Ca macerat uleios, Oleum Hyperici coctum sau untul de sunătoare este folosit, mai ales în medicină populară, ca cicatrizant, în tratamentul arsurilor iar intern în tratamentul ulcerului gastric.

Acţiunea hipericinei este asemănătoare hematoporfirinei, produs de degradare al hemoglobinei, cu proprietăţi antidepresive. Este importantă, de asemenea, acţiunea de vitamina P a sunătoarei determinată de glicozidele cvercetolului şi în primul rând de hiperozida.

Sunătoarea ca sedativ

Sunătoarea este excelentă ca sedativ, dar şi ca tratament eficace al diareii. Este un pansament ideal pentru ficatul obosit. Mai mult, infuzia ajuta la înlăturarea dereglărilor ciclului menstrual.

Prepari o infuzie: opăreşti o linguriţă (cu vârf) de plante cu ¼ litru de apă clocotită şi laşi să stea. Bei doua căni pe zi, după masă. Florile de sunătoare ţinute în ulei de în reprezintă un leac la îndemâna contra arsurilor şi a opăririlor (se aplică puţin pe arsuri). Acest ulei se foloseşte şi pentru a linişti sugarii cu dureri de burtă (colici), masându-le burtica cu ulei de sunătoare.

Sursa consultată: Sanatatea.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here