Stresul a devenit inamicul cel mai de temut al civilizaţiei moderne. Nu putem fugi de el, nu-l putem evita.
Stresul este omniprezent. Acest duşman de temut afectează 90% dintre români. El este considerat de mult timp un factor agravant sau declanşator pentru diverse boli. Stresul este o stare de tensiune, încordare şi disconfort. El apare atunci când nu suntem capabili să rezolvăm o dificultate, iar întreg efortul ne dezorganizează viaţa.
50% din afecţiunile cutanate sunt asociate cu stresul.
Stresul psihic este un caz particular de stres, înscris în sfera noţiunii de „stres general”, fiind declanşat de anumiţi agenţi stresori: cei psihologici.
Există două tipuri de stres psihic. Stresul pozitiv („eustres”) este cel provocat de evenimente plăcute, pozitive. Stresul negativ („distres”), cel mai întâlnit, este provocat de situaţii neplăcute şi evenimente negative. Din nefericire, în cele mai multe cazuri, stresul pozitiv tinde să se transforme în stres negativ. Individul va căuta instinctiv repetarea situaţiei generatoare de plăcere, lucru nu întotdeauna la îndemână. Dar simpla repetare a evenimentului respectiv nu e suficientă, e nevoie de o schimbare, care, dacă nu se produce, va cauza tot suferinţă.
Dacă în cazul distresului organismul secretă predominant adrenalină şi cortizol, în eustres, organismul produce o cantitate crescută de endorfine. Efectele pe termen lung sunt şi ele complet diferite, în cazul stresului negativ, secreţia crescută de cortizol poate duce la o epuizare precoce a sistemului imunitar (imunodepresie), precum şi la o predispoziţie crescută la boli cronice şi cancere, lucru întâlnit frecvent la oamenii care au avut o viaţă plină de necazuri.
Eustres şi distres
Distresul îşi difuzează unda de şoc în tot organismul. Stresul poate fi amplificat printr-o suprareacţie, numită de psihologi „stres psihic secundar”. De exemplu, cazurile de insolaţie, o senzaţie dureroasă sau o stare febrilă generează la individul afectat un disconfort somatic, care induce în plan psihic un veritabil stres. De cele mai multe ori, acest stres este amplificat de om, prin evaluarea consecinţelor posibile asupra sănătăţii (boala severă), dar şi a aspiraţiilor sale imediate (trebuie să întrerupă plaja pentru câteva zile).
Eustresul reprezintă tot o stare de stres. Acesta produce reacţii fiziologice şi psihice importante, dar, în acest caz, agenţii stresori sunt stimuli cu semnificaţie benefică pentru individ, excitanţi plăcuţi ai ambianţei sau trăiri psihice pozitive ori palpitante, de la emoţii până la sentimente. Eustresul nu trebuie confundat cu orice emoţie plăcută, dar el poate fi indus de splendorile na-turii, de comorile artei autentice, dar şi ale artei de „consum”. Revederea unei persoane dragi, reuşita la un examen, un spectacol comic epuizant prin accesele de râs frecvente, ca şi un film horror, dacă senzaţiile tari nu depăşesc limita la toleranţă a individului, se pot constitui în situaţii de eustres. Tot aici se mai includ şi meciurile de fotbal, în care suporterul trăieşte victoria echipei favorite (altfel apare distresul).
Personalitatea şi stresul
Dintre numeroşii factori stresori, identificarea celor care ţin de propria ta personalitate este deosebit de importantă. Astfel poţi acţiona imediat şi direct asupra lor!
Farmacist.ro/ Iunie 2006
Jurnal Spiritual
