Stresul cel de toate zilele (II)

stresulAtenţie, nu întotdeauna stresul este cauza tuturor relelor din organismul nostru. înainte de a-l incrimina, să răspundem la câteva întrebări. Infecţiile -rinofaringite, micoze – se repetă? Tulburări -dermatoze, dureri de spate, de stomac – revin chiar dacă este respectat tratamentul prescris de medic? Diabetul şi hipertensiunea arterială sunt dificil de echilibrat? Problemele de sănătate se succed în diferite zone ale corpului: ulcer gastric, colită, tulburări cardiace etc? Dacă răspunsurile sunt afirmative, atunci putem da vina pe stres.

În doze mici, stresul favorizează creativitatea. El activează nivelul energetic al organismului, determinând “autodepăşiri” în cazul unor persoane aflate, spre exemplu, în pericol. De reţinut că stresul are capacitatea de a îmbunătăţi memoria. Accelerarea ritmului cardiac provocată de stres permite creierului o mai bună vascularizare a acestuia. In aceste condiţii, creierul va fi mai bine hrănit şi va funcţiona mult mai bine. Dar, atenţie, toate acestea sunt valabile numai în cazul dozelor mici de stres!

Mâncărimea pielii, rosul unghiilor

Mâncărimea este cea mai reprezentativă ma-nifestare a bolilor provocate sau întreţinute de stres, iar acest simptom apare în 80% din bolile dermatologice. Foarte frecvente sunt escoriaţiile – leziunile pe care şi le face o persoană stresată, prin scărpinare.

Dermatita atopică este o altă suferinţă manifestată prin scărpinare. Pacienţii au o mâncărime (prurit) atât de intensă, încât îşi fac adevărate răni deschise.

La tineri, în special la copii, se întâlneşte frec-vent rosul unghiilor (onicofagia), o problemă dermatologică cu implicaţii în sfera stresului. Acest reflex condiţionat se tratează cu creme care conţin substanţe amare (chinina), astfel încât pacientul îşi dă seama de ceea ce face când simte gustul neplăcut. El este ajutat astfel să nu mai repete gestul. Deseori, onicofagia se asociază cu ticurile motorii: mişcări necontrolate ale ochilor, buzelor, nasului. De aceea, în cazul copiilor respectivi se pot administra anxiolitice uşoare.

Acneea

Deseori întâlnită, mai ales la adolescente, este acneea agravată din cauza obişnuinţei de a-şi provoca leziuni prin stoarcerea coşurilor. Şi în acest caz există un factor de stres, care de cele mai multe ori apare fiindcă tânărul este complexat de înfăţişarea sa. Nu numai adolescentele se confruntă cu acneea din cauza stresului. Există şi acneea femeii stresate, care apare în jurul vârstei de 30 de ani, în zona superioară a feţei.

Dermatita seboreică este, de asemenea, în-treţinută de stres. Pacientul are leziuni în zona seboreică a feţei: între sprâncene,.nas, bărbie.

Sfatul medicului

Recomandările în cazul pacienţilor cu probleme de piele din cauza stresului se referă în primul rând la evitarea oricăror stări conflictuale şi a emoţiilor negative. Cu alte cuvinte, dacă paci-enţii nu pot face mare lucru împotriva unor boli precum vitiligo, psoriazis, lupus, cel puţin le pot ţine sub control eliminând stresul. Cei care ştiu cum să facă faţă stresului se pot apăra de numeroase boli. Pe lângă toate acestea, este necesar ca pacienţii să respecte tratamentul prescris de dermatolog pentru a ţine în frâu manifestările cutanate, iar la nevoie se pot administra şi anxiolitice uşoare, menite să combată stresul. Totodată, specialistul îi sfătuieşte pe pacienţi să evite mediile agitate. De exemplu, psoriazisul se tratează cu ajutorul expunerii la soare, dar cum unii dintre pacienţi sunt depresivi, ei nu au voie să meargă la mare, ci în locuri liniştite, la munte, în staţiuni balneoclimaterice. în cazul copiilor care-şi rod unghiile, este importantă crearea unui climat familial liniştit, blând. Părinţii nu trebuie să-i ţină sub tensiunea performanţelor şcolare.

Studii

Cum se explică relaţia dintre bolile de piele şi stres? Pielea influenţează în mare măsură aspectul nostru exterior. Orice problemă la nivelul pielii este percepută drept un factor de stres. Pe de altă parte, pielea se situează în prima linie, fiind bariera dintre interiorul organismului nostru şi mediul înconjurător. Studiile pe această temă arată că stresul atacă celulele imunitare cutanate, ceea ce favorizează apariţia bolilor de piele. Atât de parşiv este stresul, încât apare chiar din cauza bolii pe care a declanşat-o, afectând calitatea vieţii pacientului.

Când organismul e supus stresului, şi părul se resimte puternic. Perioadele cele mai stresante sunt însoţite de căderi masive de păr. Din fericire, firele nu cad toate o dată, dar urmele pot fi vizibile dacă factorul declanşator nu este eliminat. Stresul afectează şi funcţia glandelor sebacee, favorizând apariţia părului gras sau a mătreţii.

Intestinul iritabil

Trebuie să ştim că intestinul şi creierul comunică direct. Aceasta explică influenţa stresului asupra modului de funcţionare a intestinului, întrebarea este de ce numai unele persoane acuză dureri abdominale, balonări, tulburări de tranzit când sunt stresate. Pentru a da un răspuns la această întrebare, specialiştii au lansat o teorie. Potrivit acesteia, stresul repetat ar creşte sensibilitatea intestinelor, în condiţiile în care sistemele de apărare împotriva durerii şi emoţiilor sunt ineficiente. “La 30% până la 50% dintre persoanele consultate pentru intestin iritabil am descoperit antecedente depresive sau drame petrecute în copilărie”, preciza un celebru gas-troenterolog francez. în plus, stresul nu este deloc străin de boli inflamatorii ale intestinului (boala lui Crohn, rectocolita hemoragică).

Imunitate dereglată

Evenimentele tensionante afectează imunitatea, făcându-ne din ce în ce mai vulnerabili în faţa infecţiilor. Pornind de la acest aspect, ne putem explica de ce unele persoane, comparativ cu altele, nu răspund potrivit aşteptărilor la vaccinul antigripal. De asemenea, pe seama unui sistem imunitar fragil a fost pusă şi apariţia celulelor canceroase, celule anormale care se dezvoltă haotic dacă nu se intervine asupra lor. Stresul poate, totodată, să deregleze anticorpii, astfel încât aceştia să atace ţesuturile. Este zona bolilor autoimune, asupra căreia specialiştii încă nu şi-au formulat concluziile finale. Totuşi, ei au demonstrat relaţia directă dintre crizele poliartritei reumatoide şi stres.

Sub acţiunea stresului se înregistrează un dezechilibru hormonal. Şi câte femei nu constată că, după o perioadă de surmenaj intens sau un deces, au întârzieri ale ciclului. Aceasta, deoarece stresul diminuează secreţia hormonală la nivelul ovarelor. Ne-am obişnuit şi cu situaţiile în care persoane extrem de stresate se îngra-şă. Şi în aceste cazuri, tot o dereglare hormonală este explicaţia, respectiv a celui care controlează apetitul.

Boala închipuită

Sindromul de “dermatoză fără boală” sau dismorfofobia este o afecţiune cutanată legată de stresul patologic. Subiectul este convins că suferă de o importantă boală de piele, care există, dar în realitate este minoră. Fie are o mică pată roşie pe faţă, fie transpiră prea des, fie un anumit aspect al corpului îl nemulţumeşte. Un astfel de pacient solicită multiple consultaţii şi tratamente, întotdeauna plângându-se că tratamentul anterior nu a avut efect.

Putem stăpâni stresul?

Ideal este să învăţăm să ţinem stresul sub control, deoarece acesta este pasul esenţial prin care vom reuşi să ne protejăm de o serie de boli. Medicamentele anxiolitice pot fi un bun suport în situaţiile punctuale, dar nu reprezintă soluţia pentru vindecare. Ca să nu mai amintim de nu-meroasele efecte secundare pe care le presupune această clasă de medicamente. O soluţie o reprezintă medicina tradiţională.

Sofrologia (metodă bazată pe hipnoză şi relaxare) propune exerciţii de respiraţie prin care se obţine starea de relaxare treptată, eliminarea tensiunilor musculare şi, în final, accesul la buna dispoziţie. în funcţie de caz, specialistul stabileşte numărul şedinţelor. Prin hipnoză se reuşeşte reglarea producţiei hormonale şi a neuromedi-atorilor. Principiul este următorul: starea de hipnoză permite distanţarea de situaţiile stresante şi acţionează ca un filtru în jurul hipotalamusului. Există sporturi antistresante. Sunt exerciţii yoga care destind şi reechilibrează energetic. A rămâne nemişcat şi a te concentra asupra respiraţiei ajută la ţinerea sub control a tensiunii interioare. Acesta este atuul exerciţii lor yoga anti-stres. în seria sporturilor benefice persoanelor tensionate sunt incluse: kung fu, karate etc.

Un studiu comparativ privind stresul provocat de utilizarea tehnologiilor moderne arată că, atât acasă, cât şi la slujbă, telefonul este unul din factorii stresanţi cei mai puternici. în ordine, telefonul este urmat de televizor ca furnizor de informaţii, e-mail şi Internet. Interesant este că atât în studiul realizat în anul 1995, cât şi în cel din 1999, telefonul se menţine în vârful topului. Saltul la un loc superior, în această perioadă, l-a înregistrat e-mail-ul.

Farmacia Ta/ Iunie 2006

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here