Stresul este considerat epidemia timpurilor moderne. înainte de toate, stresul este un proces complex care permite organismului să se adapteze la diferiţi factori care îl agresează. Şi factori de acest gen sunt din ce în ce mai mulţi: temeri,
dispute, pierderea unei persoane iubite, tensiuni la locul de muncă, presiuni financiare, excesul de ore suplimentare la slujbă, eşecuri repetate… Nu trebuie neglijat nici stresul fizic provocat de diferite răni sau intervenţii chirurgicale.
Indiferent de factorul agresor, mecanismul de declanşare a stresului este identic şi se derulează în mai multe faze.
Prima fază constă în avertizare: creşte ritmul bătăilor inimii şi se declanşează procesul de a-părare antistres, care are misiunea de a ne ajuta să facem faţă factorului agresor. Cu cât durata de acţiune a factorului agresor este mai mare, cu atât capacitatea de apărare a organismului începe să se diminueze – acesta este momentul când apar problemele de sănătate.
Stresul şi mecanismul antistres presupun o chimie complexă. în faza următoare, hipotala-musul începe să secrete diferiţi neuromediatori printre care acetilcholina, care acţionează asupra tiroidei, glandelor sexuale şi suprarenale. Glandele suprarenale secretă cortizol, care dinamizează stresul o scurtă perioadă. în paralel, sistemul nervos va reacţiona prin eliberarea altor neuromediatori: adrenalina, noradrenalina. Rezultatul: bătăile inimii se înteţesc, respiraţia se multiplică, creşte tensiunea arterială, apare transpiraţia rece.
Neuromediatorii şi hormonii eliberaţi pe fond de stres modifică reacţiile sistemului nostru imu-nitar şi, implicit, rezistenţa la boli. Periculoasă este în această fază acumularea şi repetarea stresului. Intr-un asemenea context, fiecare individ reacţionează diferit, în funcţie de particularităţi, dar şi de terenul genetic. Astfel, un şoc puternic în copilărie reprezintă deja o povară care se poate mări de-a lungul vieţii. Stresul are multiple consecinţe asupra sănătăţii: de la tulburări de ritm cardiac, la afecţiuni grave cum ar fi cele cardiovasculare.
Fenomenul are numeroase implicaţii mai ales în cazul bolilor de piele.
Psoriazis, acnee, derma-tita atopică, vitiligo, lichen plan, lupus eritematos sistemic… Toate sunt boli de piele în cazul cărora stresul are un cuvânt greu de spus. Pe lângă faptul că sunt provocate sau agravate de stres, problema este că bolile de piele sunt vizibile. Din acest motiv, cu cât boala se vede mai mult, cu atât stresul şi repercusiunile sunt mai grave.
Pielea şi nervii
Hipotalamusul secretă o serie de substanţe a căror acţiune creşte în condiţii de stres. Intre sistemul nervos şi piele este o legătură directă: ambele organe sunt formate din celule identice. Aşa se explică faptul că, din copilărie şi până la vârsta adultă, emoţiile puternice sunt răspunzătoare de repetarea episoadelor herpesului sau eczemei. La adolescenţi, agravarea acneei se înregistrează în special în timpul sesiunilor de examene. Căderea părului este mai accentuată în momentele confruntării cu un factor stresant major. De asemenea, s-a constatat că traumatismele afective pot fi urmate de psoriazis; se demonstreaza că factorul stresant este la originea unor boli.
Cea mai importantă este suferinţa psihologică în psoriazis fiindcă această boală este foarte frecventă, afectând peste 2% din populaţia României.
Uneori, este suficient un factor psihologic minor pentru declanşarea unei crize.
De exemplu, un pacient atins de o formă foarte uşoară de psoriazis poate dezvolta un psoriazis sever după vizionarea unei emisiuni despre această boală, în care au fost arătate imagini impresionante cu pacienţi. Aşadar, stresul întreţine episoadele de psoriazis, ceea ce determină marea dificultate în tratarea afecţiunii. Suferinzii de psoriazis sunt foarte sensibili la stres şi, în general, sunt fie persoane predispuse la depresie, fie suferă din când în când traume psihice puternice. De aceea, stresul este cel mai studiat factor declanşator în psoriazis.
Psoriazisul este o boală cu transmitere genetică, asociată cu factori agravanţi, dintre care unul foarte important este stresul. Acest factor de risc explică de ce unor pacienţi le apare primul episod de psoriazis ca urmare a unui stres puternic sau a unei traume psihice (eşec sentimental, deces în familie, accident, agresiune, frică).
Conf. dr. Olga Simionescu, medic primar dermatolog la Spitalul Clinic Colentina, Iunie 2006, Farmacia Ta
Jurnal Spiritual
