Știați de Lacul Stânca-Costești?

0
1154
Translate in

Cea mai mare acumulare de apă din ţară după Barajul Porţile de Fier o constituie Lacul Stânca-Costești, o rezervaţie avifaunistică, ce protejează biodiversitatea zonei, care cuprinde specii rare.

lacLacul se află pe Râul Prut, la graniţa dintre România şi Republica Moldova și este unul artificial, cu o suprafaţă de 59 km². A fost construit odată cu centrala hidroelctrică omonimă. Stânca-Costeşti este şi un punct de trecere a frontierei între România și Republica Moldova. Barajul a fost dat în folosință pe 1 august 1978. Astăzi, este al doilea lac ca mărime din ţară, după Lacul de acumulare Porțile de Fier I, și cel mai mare de pe Prut.

Începând de atunci, în zonă a început să se dezvolte un alt habitat, cu o biodiversitate deosebită. Aşa că, din 30 noiembrie 2004 a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică.

Rezervaţia este înregistrată cu o arie totală de 2 950 ha şi include lacul artificial şi zonele limitrofe acestuia: bălți, stufăriș, păpuriș, zone împădurite, pajiști.

Fauna este diversificată,  aici găsindu-se multe specii de păsări. Păsările întâlnite aici sunt  specii precum: egretă,  stârcul cenușiu,  stârcul roșu,  barza,  corcodel mic , lebădă de vară  sau lebădă mută,  găinușă de baltă specii de rațe: raţa mare,  raţa moţată,  raţa cu cap castaniu, gâscă mare, rață mică, pescăruș; ciocănitoare, gaița albastră,  ciocârlanul, coțofana , ferestraş moţat , codalb , şorecar comun, lişiţa, sticletele, sfrâncioc mare. Majoritatea sunt păsări sedentare, care au condiții de hrană și viețuire permanentă în teritoriul rezervației.

Flora include floarea Sheverichea podolica şi o mare întindere de lalele negre, protejate prin lege. Alte specii de plante ale rezervaţiei sunt: Salix alba, Ulmus foliacea, Agropyron repens, Clematis vitalba, Humulus lupulus, Cucubalus baccifer, Lycopus europaeus, Rhamnus frangula, Acer campestre, Aegopodium podagraria, Cornus sanguinea, Ranunculus repens, Lysimachia nummularia, Crysanthemum corymbosum.

Locul este cunoscut atât pentru pescari, cât şi pentru arheologi, mai ales în zona Ripiceni.

Accesul se poate face pe Drumul național (DN29D) – Botoșani – Ștefănești sau pe Drumul național (DN24C) – Iași – Ștefănești, Botoșani.

Sursa: worldwideromania

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here