“Spiritul Săpânței”, la Muzeul Ţăranului din Capitală

0
328

Port-popular-Sapanta_01La Muzeul Naţional al Ţăranului Român are loc expoziţia “Spiritul Săpânței” , în perioada 16 octombrie – 9 noiembrie 2014. Vizitatorii au ocazia să descopere un început de poveste. Intrarea este liberă, informează organizatorii.

Proiectul intercultural iniţiat de artiştii contemporani israelieni Haim Maor şi Nora Stanciu, avându-l că invitat şi colaborator pe Dumitru Pop Tincu, sculptorul ţăran al crucilor Cimitirului vesel din Săpânţa, filtrează că într-un jurnal vizual subiectiv, poveşti pictate, sculptate, cusute sau înregistrate, într-o formulă totodată postmodernă şi melancolică, surprinzînd cu vitalitate şi expresivitate un întreg imaginar al cotidianului ţărănesc al locului.

Ţăranii lui Him

Pictura  lui Haim este una foarte directă, construită printr-o privire particulară, care uneori pare că face trimiteri la conturul sintetic al desenului cu care iconarii încep pictură pe sticlă, dar şi la reciclări ale desenelor flamande, impresioniste, de bandă desenată contemporană sau ale unui realism poetizat.

Chipurile ţăranilor pictate de Haim devin iconuri ale satului maramureşean contemporan într-o reciclare postmodernă care surprinde sintetic elemente de culoare locală, umor, atmosfera ţărănească, cât şi recuperarea unui stil frust, naiv, local, aglutinat cu intervenţii personale care ţin de un instrumentar specific artei contemporane.

Ţăranii lui Him sunt desenaţi fotografic chiar dacăinstrumentele de lucru sunt cele clasice: creion, pastel, culori de apă. Şi deşi sunt abia iviţi de pe suprafaţă lemnului sau reliefati pe fundaluri ce amintesc de decoraţiageometrică a scoartelor ţărăneşti, ei devin personaje vii, care te pătrund cu privirea şi îţi povestesc întreagă lor viaţă.

Picturile Norei

Că spiritul Săpânței este puternic şi viu, o demonstrează, încă o dată, dacă mai era nevoie, picturile Norei. Nora pictează cu sufletul. Precum ţăranii lucrau icoanele.

Întoarcerea la autoportret a Norei ne este dezvăluită printr-o serie de treceri delicat construite, de la expresivitatea frustă şi frumuseţea decoraţiei viu colorate de pe ia maramureşeană, a farfuriilor şi a ştergarelor de culme din casele ţărancelor, la delicateţea aristocratică a broderiei de la oraş şi a parfumului interioarelor de casă veche, ipostaziate în atmosfera naturilor statice.

Picturală, poetică, melancolică după ingenuitatea şi frumuseţea lumii ţărăneşti cu care intră în dialog uşor şi necondiţionat, lumea Norei primeşte din locurile de unde-a plecat forţă şi sensibilitate pentru a construi armătură lumii noi încare locuieşte.

Lumea lui Dumitru Tincu

Lumea maramureşeană a lui Dumitru Tincu, continuatorul lui Ioan Stan Pătraș, cel ce a făcut din Săpânţa un sat viu în moarte, descrie cu vitalitate şi acelaşi simt al umorului şispirit ludic, momente esenţiale ale vieţii noastre, aşa cum sunt dragostea şi căsătoria, maternitatea, muzică, jocul, muncă şi nu în ultimul rând atât de exploatată trecere amorţii.

Poeme scurte în imagine şi tablouri naive prin excelenţă, însoţite sau nu de texte la fel de pline de umor şi de vitalitate, scenele lui Dumitru construiesc acelaşipeisaj viu că şi cel al crucilor din cimitirul vesel, cu o scenografie naivă, dar puternic afirmată în cadrele unei priviri contemporane ale meşteşugului.

El poate fi sigur că are toate elementele prin care lasă celor care îi urmează şi nouă privitorilor şi degustătorilor de artă tradiţională, un întreg dicţionar în imagini pictate şi sculptate princare Spiritul Sapantei să dăinuiască.

Ana Grama 

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here