Sorcova. Știați că…

0
150

SorcovaSorcova este un obicei popular românesc, practicat pe 1 ianuarie. Numele de “sorcovă” vine de la cuvântul bulgar “surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă dintr-un arbore.

Sorcova era la început o mlădiță înmugurită de măr, vișin, zarzăr sau gutui care se punea în apă în noaptea Sfântului Andrei și până în ziua de Sfântul Vasile era înflorită. Cu ele se făceau urări prin atingerea pe umăr, cu sorcova, ritmic. Era obligatorie și se folosea urarea textuală de sănătate. Sorcova are, în virtuțile germinative ale ramurii înmugurite și înflorite, prin contactul fizic și prin recitarea versurilor, un efect magic, de fecunditate a gospodăriei, a persoanelor care sunt sorcovite.

 Astăzi sorcova este confecționată dintr-un băț, în jurul căruia se împletesc flori de hârtie colorată. Materialele utilizate sunt o baghetă de aproximativ 30-40 de cm, beteală, panglică colorată, hârtie creponată, sârmă subțire, ață colorată, folie de staniol. Bagheta se înfășoară în sârmă, apoi pe cadrul creat se prind alte bucăți de sârmă, modelate în tulpini. Fiecare sârmă este înfășurată în beteală de pom argintie. Hârtia creponată se împăturește în încercarea de a imita aspectul de floare, pentru a face pampoanele sorcovei. Pentru un pampon se pot folosi 2 — 3 flori, în diverse culori, legate direct cu sârmă. După ce au fost realizate, sunt fixate pe băț.Ziua când copiii merg cu sorcova este dimineața de Anul Nou. Textul Sorcovei este variază ușor în funcție de regiune. Cea mai cunoscută formă este:

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!

Ana Grama

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here