Să ne amintim de… sociologul Dimitrie Gusti

0
163
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
Pe data de 13 februarie 2014, s-au împlinit 134 de ani de la naşterea celui ce a fost Dimitrie Gusti, unul dintre reprezentanţii de seamă ai Sociologiei româneşti interbelice.

Dimitrie GustiDimitrie Gusti s-a născut la Iaşi în 1880 şi a avut o contribuţie majoră în studiul satului arhaic românesc prin înfiinţarea Şcolii sociologice din Capitală. Potrivit metodei sale monografice, cea mai fructuoasă cercetare sociologică rezultă prin abordarea simultană, multidisciplinară a subiectului, cu specialişti ingineri, agronomi, istorici, geografi şi din alte domenii.

În perioada 1925-1948, Dimitrie Gusti a iniţiat şi condus acţiunea de cercetare monografică a satelor din România.

El a obţinut în 1939 legiferarea serviciului social, prin care se instituţionaliza (pentru prima oară în lume) cercetarea sociologică. Cea de-a treia campanie monografică a Seminarului de Sociologie Etică şi Politică a Universităţii din Bucureşti, desfăşurată sub conducerea lui Dimitrie Gusti, a fost făcută în 1927 în regiunea Vrancei. În urma acesteia, cu sprijinul lui H. H. Stahl, pe atunci asistent la Catedra de Sociologie, se năştea lucrarea: “Nereju, un sat arhaic din ţinutul Vrancei”.

Din operele gustiene care îl recomandă ca autor pe plan european amintim: “Egoismus und Altruismus” (1904); “Cosmologia elenă” (1929); “Cunoaştere şi acţiune în serviciul naţiunii” (2 vol., 1939);  Problema sociologiei” (1940); “La science de la realite sociale” (1941).

Dimitrie Gusti a creat împreună cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl şi G. Focșa, Muzeul Satului.

  Pe măsura obţinerii de noi rezultate în cercetare, prof. Dimitrie Gusti şi-a dat seama că expoziţiile temporare organizate la seminarul de sociologie aveau un caracter de improvizaţie care nu serveau la demonstrarea ideilor sale şi a propus organizarea Muzeului Satului Românesc din Bucureşti. Profesorul Dimitrie Gusti a ajuns la concluzia că, pentru a fi înţelese, obiectele trebuie să fie aşezate astfel ca să alcătuiască un sat adevărat.

Construcţiile selectate în timpul cercetărilor au fost demontate şi aduse la Bucureşti în 56 de vagoane de tren.

Au fost aduse 29 de gospodării, o biserică de lemn, cinci mori de vânt, o moară de apă, un teasc de ulei, o povarnă, o cherhana, o cârciumă, şase fântâni, câteva troiţe şi un scrânciob care, împreună, însumau aproape tot ceea ce cuprinde un sat obişnuit.

Odată cu materialele de construcţie, au sosit şi 130 de meşteri; ei erau cunoscători ai tehnicilor tradiţionale de lucru. Acestia urmau să refacă monumentele într-un timp record. Muzeul Satului şi-a deschis porţile publicului în data de 9 mai 1936, datorită unui efort deosebit al echipelor de meşteri veniţi din sate. Printre funcţiile importante pe care le-a deţinut Dimitrie Gusti au fost: aceea de ministru al Învăţământului (1932-1933); preşedinte al Academiei Române (1944-1946); profesor la Universităţile din Iaşi şi Bucureşti.

Sursa: artline.ro

Jurnal Spiritual 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here