Smaranda Brăescu – prima femeie pilot din România

0
1182
Regina zborului românesc, Smaranda Brăescu este prima femeie pilot și parașutist cu brevet din România. Mai mult, ea este cunoscută ca fiind campioană europeană la parașutism și campioană mondială.

Smaranda BrăescuConform http://enciclopediaromaniei.ro/ Smaranda Brăescu este una dintre marile eroine necunoscute ale neamului românesc; a purtat România în suflet, ducând-o la propriu – și la figurat – pe cele mai înalte culmi.

Ea s-a născut la data de 21 mai 1897, într-o familie nevoiașă din satul Hănțești (județul Galați).

“Tânara cu părul lung, ca neghina, împletit în codițe ce-i atârnau peste ie ca într-un tablou de Grigorescu, își petrecea visurile peste întinsul câmpiilor, în timp ce parcurgea, zilnic, pe jos, cei cinci kilometri care îi despărțeau satul de școala primară din Comuna Vizurești”, se arată pe http://webcultura.ro/.

De pe la vârsta de 15 ani, tânăra a avut parte de o surpriză, asemenea unui vis frumos: un avion pilotat de generalul Gheorghe Negrescu a aterizat pe un islaz din apropierea orașului, în întâmpinarea regelui Carol I, care urma sa viziteze trupele din garnizoana de acolo. Era primul avion pe care îl vedea. Și primul vis coborât pe pământ. Și, cuibărindu-și visul acela în suflet, și-a promis că se va înălța odată cu el.

smaranda2În sprijinul marelui său vis, în 1912, Smaranda a primit  “botezul aerului”.

Astfel, sublocotenentul aviator Dumitru Naidinescu a primit-o în avionul Farman ( un avion din lemn și pânză, fabricat la atelierele Chitila de meșteri români), oferindu-i, pentru întâia dată, zborul.

Între anii 1924 și 1928, a urmat cursurile Academiei de Belle Arte, secția de Artă Deco­rativă, din București;  în 1928 participă la mitingul aviatic al parașutiștilor germani, printre care se afla și Otto Heinecke, inventatorul german al parașutei.

A urmat vizita la Berlin, în urma invitației lui Heinecke.

Acolo și-a achiziționat o parașută de la firma Schroder & Co și, patru zile mai târziu, pe 5 iulie 1928, Smaranda Brăescu avea să efectueze primul său salt cu parașuta, de la înălţimea de 600 de metri.

“Cădeam, cădeam cu toată greutatea corpului, cu toată senzația căderii vertiginoase. O clipă nesfârșită și, deodată, o smucitură, care curmă fâlfâitul parașutei în desfășurare. Se deschisese și eram salvată. Făcui ochii mari și privii în jur… apoi mă pornii pe râs, așa, singură în cer, ca un copil căruia i-a reușit o ștrengărie… Am căzut pe spate, fără măcar să mă zgârii. Cei care au pornit spre locul unde căzusem m-au găsit strângându-mi liniștită parașuta. Dl Heinecke m-a îmbrățișat și a strigat: «Bravo, România!»”, a menționat Smaranda.

În perioada războiului, Smaranda a fost activă ca pilot în celebra “Escadrilă Albă” de avioane sanitare.

În urma unor evenimente nefericite, s-a îmbolnăvit de cancer mamar și operată la Clinica Universitară Cluj de către profesorul doctor Fălcoianu.

În ciuda tuturor eforturilor, la data de 2 februarie 1948 Smaranda Brăescu a plecat la Ceruri.

În prezent, numele Smarandei Brăescu este legat de denumirea unei străzi din București, cu un mic stand la Muzeul Aviației,  cu denumirea unei aeronave Tarom și al unui aeroclub din Oradea și cu numele unei unități de parașutiști din Bacău.

smaranda3Prin toate aspectele enunțate mai sus, concluzionăm că Smaranda a devenit prima femeie parașutist din România, iar pe această cale România s-a situat pe locul patru în lumea parașutismului european.

Alexandra Gîrbea

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here