S-a întâmplat în 2 februarie 1948

0
88
Smaranda Brăescu
Smaranda Brăescu

S-a întâmplat în 2 februarie 1948: A murit Smaranda Brăescu, aviatoare şi paraşutistă româncă de renume mondial.

Citește aici ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în 2 februarie

Smaranda Brăescu, (n. 21 mai 1897) a fost prima femeie pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931) şi campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7.200 m la Sacramento, SUA).

S-a născut în satul Hănţeşti, comuna Buciumeni, din judeţul Covurlui (interbelic), ulterior judeţul Tutova (interbelic), actual în judeţul Galaţi. Între anii 1924 – 1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Bucureşti, secţia de Artă Decorativă şi Ceramică. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 600 de metri.

La 2 octombrie 1931 câştigă titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6000 de metri, depăşind şi recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur.

Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez şi un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătând distanţa de 1100 Km, între Roma şi Tripoli.

În acealaşi an 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute.

Un lucru remarcabil, acest record fiind depăşit cu doar câţiva metri, abia peste 20 de ani! Recordul său a fost omologat de Aero Clubul din Washington. Recordul precedent, detinut de un american, fusese de 7233 de metri.A fost una din puţinii instructori de paraşutişti militari.A activat ca instructoare la Batalionul 1 Paraşutişti de la Băneasa.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost activă ca pilot în „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Est şi apoi pe frontul de Vest, în cadrul Escadrilei nr. 13, în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia, fiind decorată cu crucea „Regina Maria”, clasa III, în 1943.

Protestează împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, semnând, alături de alte personalităţi, un memoriu prezentat Comisiei Aliate de Control.Acesta ajunge în posesia delegaţiei sovietice, iar Smaranda Brăescu este condamnată, în contumacie, la doi ani de închisoare. Fusese acuzată că nu „a demascat” grupările opozante regimului comunist (Haiducii lui Avram Iancu, Mişcarea pentru Libertate şi Sumanele Negre) şi că a semnat, alături de alte 11 personalităţi, memoriul prin care dezvăluia falsificarea alegerilor.

S-a ascuns într-o mănăstire sub numele de Maria Popescu. S-a îmbolnăvit de cancer mamar şi a fost operată de profesorul Fălcoianu şi internată pe ascuns la Clinica Universitară din Cluj-Napoca, sub supravegherea profesorului doctor Iuliu Haţeganu şi a conferenţiarului Macovei, dar în zadar. Până relativ recent nu se cunoştea cu certitudine locul unde a fost înmormântată, dar se presupunea că rămăşiţele i s-ar găsi în Cimitirul Central din Cluj-Napoca.Locul a fost identificat în acest cimitir de nişte oameni inimoşi de la ARPIA, filiala Cluj, în  parcela II-B, nr. 1550, pe baza unor mărturii certe.

După ani de zile în care Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA), filiala Cluj, a încercat să obțină aprobare pentru ridicarea monumentului, în data de 2 noiembrie 2018, de la ora 11.00, monumentul închinat Smarandei Brăescu a fost dezvelit în Cimitirul Central din Cluj-Napoca.La sfârșitul anilor ’70, administrația cimitirului a alocat locul de veci unei anume familii Szász.„Urmărind demersurile anterioare de reabilitare a personalității Smarandei Brăescu, întreprinse de generalul Neculai Staicu, inclusiv cartea pe care a publicat-o în 1994, precum și jurnalul scris de Frații Sireteanu, «Jurna­lul celebrei Smaranda Brăescu», am încercat la rândul nostru să propunem scoaterea osemintelor din mormântul din Cimitirul Central din Cluj care între timp fusese repartizat familiei Szász și mutarea lor într-un alt loc de veci, dar ni s-a refuzat categoric acest demers. Ca urmare, am căutat alte soluții prin care să cinstim memoria acestei eroine a aviației”, a precizat într-un interviu de presă, cpt. cdr. aviator (r) Laurenţiu Buzenchi, președintele ARPIA Cluj.

Prima întâlnire cu reprezentanții Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice pentru obținerea avizului de construire a monumentului în Cimitirul Central a avut loc în 2014 și de atunci ARPIA s-a confruntat doar cu refuzuri. „Eram întrebat mereu ce se ascunde în spatele insistenței mele de a ridica acest monument.

Nimeni din această comisie, în frunte cu domnul Szabolcs Guttmann, care era președintele comisiei, nu era de acord cu locul de amplasare pe care îl propuneam noi”, a precizat Laurențiu Buzenchi.Astfel, asociației i s-a propus alte locuri în oraș pentru ridicarea monumentului, inclusiv în zona Aeroportului Internațional „Avram Iancu”, sau în Parcul Central. Scopul era însă de a ridica un monument în cimitirul în care Smaranda Brăescu fusese înmormântată.

Inițial, ARPIA Cluj a propus amplasarea monumentului în micul parc din fața cimitirului cu angajamentul respectării regimurilor de înălțime și de amenajare a zonei, însă nici acolo nu le-a fost aprobată propunerea.„Apoi am identificat un loc la câțiva metri de mormânt, la sugestia celor care administrează cimitirul, unde exista un mormânt pentru care nu mai deținea nimeni drepturi. Am făcut demersuri la Primărie pentru a construi monumentul pe locul acelui mormânt și în prezent monumentul este realizat”, a mai precizat președintele ARPIA Cluj.

Monumentul reprezintă un mic sanctuar închinat Smarandei Brăescu. Pe o suprafață de granit este specificată cea mai importantă reușită a româncei, respectiv recordul mondial absolut de salt cu parașuta.Monumentul a fost realizat din punct de vedere arhitectural de prof.dr Romulus Zamfir. Smaranda Brăescu mai are un bust dezvelit anul trecut la Bârlad și deține patru titluri de Cetățean de Onoare post mortem, în Bârlad, Tecuci, Galați și Cluj-Napoca.

În aceeași zi, în data de 2 noiembrie 2018,după dezvelirea monumentului din Cimitirul Central,a fost prezentată la Cinema Mărăști din Cluj-Napoca ultima parte („Prigoana. Parcela 2B, loc 1550”) a trilogiei care spune povestea vieții celebrei românce.Trilogia conține filmele: „Măndița.

Foșnet de mătase albă”, dedicat activității de parașutistă și „ Măndița. Nu mă voi întoarce niciodată din drum”, dedicat activității de pilot. Filmul „Foșnet de mătase albă” a fost distins cu Sabia de bronz a Festivalului internațional al filmului militar și istoric din Varșovia.

Filmările au fost realizate la Galați, Tecuci, Cluj-Napoca și București. Documentarul realizat de Lt. col. Cornel Mituț și redactorul Adrian Leonte a fost produs cu sprijinul Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA) Cluj, împreună cu Studioul de film al Armatei. Merită să le vedeţi accesând site-ul MApN!…Un fim fain, făcut de oameni faini pentru un OM fain!…Măndiţa!…

Nicolae Uszkai

Surse:
Marcu, George (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009,
*** Enciclopedia Educaţiei fizice şi sportului din România, vol. II Bucureşti, Editura Aramis, 2002
https://www.istorie-pe-scurt.ro/smaranda-braescu-fata-cu-c…/ http://adevarul.ro/…/viata-tumultoasa-smarandei-…/index.html
http://www.zf.ro/…/mariana-dragescu-si-escadrila-alba-iv-3…/
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/smaranda-braescu-a-cucerit-america-printr-un-salt-cu-parasuta
https://www.rfi.ro/social-107061-pagina-de-istorie-mormant-smaranda-braescu-romanca-parasutist
http://turismbarlad.ro/ro/smaranda-braescu/

Smaranda Brăescu, eroină mondială cu record absolut la parașutism, va avea un monument în Cimitirul Central din Cluj

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here