Sistemul nostru imunitar constă dintr-o reţea de organe

Sistemul nostru imunitar constă dintr-o reţea de organe.

Ele au capacitatea de a fabrica, de a înmagazina şi de a ajuta globulele albe care luptă în echipă împotriva bolilor. Fiecare membru al echipei este în contact permanent cu ceilalţi prin intermediul nervilor, al hormonilor şi al creierului, în acest fel, cu toţii sunt uniţi într-un organ colectiv; dacă unul dintre ei acţionează deficitar sau intervine în forţă în locul ori la momentul nepotrivit, întregul sistem poate da greş. Este vorba despre o acţiune echilibrată, la care participă împreună, într-un joc armonios, organele descrise în continuare.

Măduva spinării, care se află în interiorul anumitor oase lungi, ca, de pildă, în osul braţului, produce celule B, celule NK, fagocite şi celule T imature în procesul de formare a celulelor sangvine.

Vasele limfatice formează un sistem circulator specific care transportă prin tot corpul limfa, un lichid de culoare gălbuie. Limfa reprezintă circa un sfert din masa totală a sistemului imunitar şi este bogată în celule B şi T, care combat infecţiile.

Ganglionii, formaţiuni asemănătoare boabelor de fasole, se găsesc pe traiectul vaselor limfatice: în zona gâtului, sub axile, în cavitatea toracică, în abdomen şi în zona inghinală.

Fiecare ganglion curăţă limfa prin filtrarea substanţelor toxice. În plus, fiecare ganglion serveşte ca depozit de globule albe, până când acestea devin necesare. în caz de infecţii, ganglionii se pot umfla, astfel că pot fi palpaţi.

Timusul, aflat în spatele sternului, e locul unde se multiplică celulele T imature şi, prin maturare, învaţă să recunoască antigeni specifici.

Se dezvoltă pe parcursul copilăriei, atinge maximul la pubertate, involuând treptat la vârsta adultă, când e înlocuit treptat cu tesut adipos.

Ficatul, care se află în zona superioară a cavităţii abdominale, nu face parte din sistemul imunitar.

Totuşi, are un aport vital în apărarea organismului, transformând substanțe chimice dăunătoare, precum toxinele, pesticidele şi poluanţii din mediu, în produse inofensive, care sunt expulzate din corp prin bilă sau prin urină.

Splina este un organ de mărimea unui pumn, situat deasupra abdomenului. Aici se acumulează globulele albe înainte de a deveni operaţionale.

Tot aici sunt activate celulele imunitare şi sunt filtrate şi astfel extrase din sânge celulele sangvine uzate, precum şi particulele străine. Splina nu este un organ vital, însă îndepărtarea sau pierderea funcţiilor acesteia ca urmare a unei anemii falciforme sporeşte riscul de infecţii.

Plăcile Peyer sunt ţesuturi nodulare ovale situate pe mucoasele care căptuşesc intestinul subţire. Funcţiile şi compoziţia lor se aseamănă cu cele ale amigdalelor şi ale vegetaţiilor adenoide.

 

Alte articole puteți găsi aici.

Reader’s Digest, Întăriți-vă sistemul imunitar

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here