Singura ţară creştină din Africa: Sărbătoarea Naşterii Domnului, în Etiopia

0
332

Singura ţară creştină din Africa: Sărbătoarea Naşterii Domnului, în Etiopia

Etiopia este singura ţară africană care are ca religie de stat creştinismul, fiind a doua cea mai mare comunitate ortodoxă după Rusia.

De altfel, Biserica etiopiană este principala instituţie prin care se face alfabetizare, ţara fiind una foarte săracă şi fără resurse de a susţine un sistem naţional de şcoli.

Singura ţară creştină din Africa: Sărbătoarea Naşterii Domnului, în Etiopia

Cei 45 de milioane de creştini merg zilnic ia biserică şi în jumătate din zilele unui an ţin post, scrie evz.ro.

Aşa se face că tradiţiile de Crăciun din Etiopia sunt la fel de frumoase precum cele din Europa, oferind o viziune unică asupra acestei sărbători, într-o ţară în care biserica creştină există din secolul al IV-lea şi a supravieţuit până în zilele noastre, în ciuda evenimentelor prin care a trecut, fiind înconjurată de religii islamice şi izolată de creştinii din întreaga lume.

În aceste condiţii, creştinismul etiopian are anumite trăsături aparte, care determină existenţa unor obiceuri diferite de a celebra anumite sărbători.

Respectând vechiul calendar roman, sărbătoarea Naşterii Domnului are loc pe data de 7 ianuarie şi se numeşte Ganna. Deoarece în Etiopia sunt multe influenţe culturale şi un număr de peste 80 de limbi, există multe moduri prin care acest popor celebrează Crăciunul. Din această cauză, nu există o modalitate universală care să fie valabilă în întreaga ţară.

Doar copiii primesc cadouri

Spre deosebire de cum se obişnuieşte în alte ţări, din tradiţiile de Crăciun din Etiopia nu face parte dăruirea cadourilor celor dragi, doar copiii fiind cei care primesc mici atenţii, foarte modeste. De regulă, cadourile pe care le primesc constau într-un articol vestimentar. Încă din ajun de sărbătoare, etiopienii îşi petrec noaptea rugându-se şi cântând pe străzile oraşului.

În prima zi de Crăciun se îmbracă în alb, în haine numite „Shamma” şi merg la slujba de la biserică, care începe la ora 4 dimineaţa.

Preoţii poartă straie albe şi roşii, cu turbane şi umbrele deosebit lucrate. Ceremonia religioasă are o durată de trei ore, iar pe parcursul ei se cântă colinde, bărbaţii şi femeile stând în părţi separate ale bisericii, conform obiceiului.

Masa tradiţionala: friptură picantă de vită sau ţap

După slujbă urmează masa de Crăciun care constă în friptură picantă numită „Zwat”, cu legume, uneori servindu-se şi ouă, iar pe post de farfurie este folosită un fel de pâine, numită „injera”. Din această pâine  se face şi lingura pe care ei o folosesc. Pregătirea acestei mese este un obicei foarte important, care începe cu sacrificarea unui ţap sau a unei vite, necesare pregătirii fripturii.

Din tradiţiile Etiopiei de Crăciun fac parte cântecele şi dansurile, care le ocupă toată ziua, petrecută alături de familie şi de cei dragi.

Băieţii, alături de taţii lor, joacă un sport care poartă numele sărbătorii, Ganna. Acesta este asemănător hocheiului, iar drept crosă e folosit un băţ din lemn, alături de o minge, tot din lemn.

Singura ţară necolonizată din Africa Etiopia este ţara africană cu cel mai vechi imperiu, datând din vremea Regelui Solomon şi a Reginei din Saba, fiul lor, Menelik I, inaugurând o dinastie de împăraţi etiopieni care avea să dureze până târziu, în secolul XX (împăratul Haile Sellasie a fost înlăturat printr-o lovitură militară în anul 1974).

Etiopia este singura ţară din Africa cu alfabet şi sistem numeric propriu, datând de mai mult de 2000 de ani, popor al cărui calendar propriu (cu 13 luni în an) se suprapune, în practică, cu calendarul Iulian; popor a cărui limbă proprie, Ge’ez, mai este folosită şi astăzi, însă doar în limbajul liturgic.

Ca destin istoric, Etiopia este singura ţară necolonizată vreodată din Africa, iar armata sa, singura armată de negri care a înfrânt vreodată o putere militară europeană (Italia lui Mussolini, în 1941).

O ţară creştină intr-o mare arabă Marele atu al acestei naţii singulare este creştinismul. Etiopienii, care au fost al doilea popor ce a recunoscut creştinismul ca religie de stat după Armenia, au traversat ultimele 16 secole ca bastion al Crucii, izolaţi într-o mare de lume arabă sau păgână.

În acest moment, în Etiopia sunt peste 45 de milioane de creştini ortodocşi, a doua comunitate ca mărime după Rusia din lumea ortodoxă.

Creştinismul e trăit în cel mai autentic şi intens mod cu putinţă, la nivel de individ, de familie şi de comunitate, prin acceptarea vieţii amare de zi cu zi ca nevoinţă întru mântuire, ca şi prin păstrarea nealterată, în mod uimitor, a normelor morale şi a ritualurilor primelor comunităţi creştine, aproape ca în Faptele Apostolilor.

Etiopienii se descalţă la intrarea în locaşurile de cult, urmând îndemnul lui Dumnezeu către Moise: „Scoate-ţi încălţămintea din picioarele tale, că locul pe care calci este pământ sfânt!”. Au 250 de zile de post pe an pentru călugări şi preoţi sau 180 de zile, obligatorii pentru toţi.

Țara care adăposteşte Chivotul Legii

Biserica Ortodoxă Tewahedo etiopiană susţine că este păstrătoarea Chivotului cu Tablele Legii dăruite de Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai! La Axum, în prima capitală a imperiului creştin etiopian, într-o zonă extrem de greu accesibilă, se află Catedrala „Sf. Maria din Sion”, alături cu o mică clădire cubică despre care se spune că adăposteşte Chivotul Legii.

Nimeni în afara călugărului-paznic (nici măcar împăraţii!) nu are voie să privească vreodată la acest obiect sfânţ!

Tradiţiile acestea legate de Vechiul Testament şi izolarea sa forţată, timp de 16 secole, de celelalte Biserici ortodoxe (cu excepţia Bisericii Copte, care i-a numit patriarhul) au făcut ca Biserica Tewahedo să se oprească din evoluţie undeva prin sec. IV.

Ea pare a fi astfel veriga de trecere dintre Vechiul şi Noul Testament, cea care face vie demonstraţia afirmaţiei Fericitului Augustin: „Noul Testament în cel Vechi se ascunde”.

Tewahedo înseamnă „unitate”, cu referire la unitatea celor două naturi (divină şi umană) în Iisus Hristos, fără confuzie şi fără amestec.  75 de milioane de oameni trăiesc la limita sărăciei.

Etiopia este o ţară vizibil săracă, populaţia de 75 milioane de locuitori este (cu excepţia a foarte puţine centre urbane) eminamente rurală, oamenii locuiesc în colibe acoperite cu paie şi îşi ară pământul bolovănos cu plugul de lemn, tras de animale; în foarte multe sate nu există reţea de electricitate; autoturisme aproape că nu sunt în ţară, toată lumea merge pe jos, pe drumurile de munte, cu toiagul pe umeri – recuzită obligatorie, ca la ciobanul mioritic.

O femeie etiopiancă naşte câte cinci copii, dar speranţa de viaţă este redusă; 49 de ani. Media de alfabetizare din statisticile oficiale este spre 50%.

Educaţia se face cu ajutorul Bisericii. Dinastiile conducătoare etiopiene au înţeles toate, de-a lungul a 16 secole, să păstreze Biserica Ortodoxă Tewahedo etiopiană în centrul vieţii soaale şi personale. Bisericile si mănăstirile etiopiene au fost secole de-a rândul singurele centre de învăţământ, evident religios. În prezent, în Addis Abeba şi în alte centre urbane, s-a trecut şi la învăţământul de stat, dar învăţământul bisericesc rămâne totuşi de bază în majoritatea comunităţilor rurale. Copiii merg să înveţe la biserică, de pe la 4-5 ani şi până la 8 ani, când pot intra la şcoala de stat. Profesorul îi aşază pe elevi în cerc, la umbra unui copac, în curtea bisericii.

Articolul în întregime, pe evz.ro

55 Lumea 12/2018

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here