Sfaturi pentru tineri – Cum trebuie să abordăm lumea

0
171
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

design-interior-lumina-artificiala-03În “Răspunsuri la întrebări ale tinerilor – Ortodoxia şi lumea”, Arhimandritul Spiridonos Logothetis oferă câteva dintre răspunsurile pe care cu toții le-am căutat mai mult sau mai puțin conștient. 

–       Cum trebuie să abordăm lumea? Lumea e groaznică, înfricoşătoare. Oamenii, plantele, animalele, peştii, păsările, stelele/cerul, puterile naturii, puterile întunecate ale întunericului, ispitele şi multe altele sunt elemente care alcătuiesc lumea poate oare găsi un răspuns la întrebarea mea, care se adresează unei realităţi atât de cuprinzătoare?

Dar cum trebuie să procedăm? Noi, oamenii, suntem atât de diferiţi între noi: cumva este femeia, altfel bărbatul, altfel copilul, altfel tânărul, altfel bătrânul. Şi nu sunt numai acestea diferenţele dintre noi. Diferim şi ca profesie, ca înfăţişare, ca posibilităţi, calităţi, caracter şi multe altele. Este oare cu putinţă să existe o singură abordare, aceeaşi pentru toţi, a groaznicei lumi?

Cum trebuie deci să abordăm lumea? Există modele de comportament şi de abordare, există îndrumări generale şi speciale? Există cărţi care tratează acest subiect? Unde să găsim răspunsul?

–       Am înţeles. Să-ţi răspund aşadar. Există răspunsuri şi sfaturi la întrebarea ta, şi învăţători, şi scrieri, pentru că nu se putea altfel. Atunci când o fabrică produce un aparat, de exemplu, o maşină de spălat rufe, neapărat tipăreşte şi o cărticică, un manual de utilizare, în care întâi descrie maşina, posibilităţile ei, apoi arată modul de funcţionare şi de utilizare. Şi merge până acolo, încât ne învaţă chiar lucruri care sunt ştiute de toţi. Ne învaţă în mod amănunţit, explicit, cum să abordăm această maşină, cum să ne purtăm cu ea.

Acelaşi lucru l-a făcut cu mult înainte un alt producător, producătorul lumii, Creatorul lumii, Dumnezeu. A creat în fabrica Sa dumnezeiască lumea şi ne-a oferit-o. Şi împreună cu ea ne-a dat o carte, un manual de utilizare a lumii, ne-a dat îndrumările şi legile de folosire a lumii.

–       Frumos exemplul dumneavoastră, însă mă întreb unde se găseşte acest manual pentru folosirea şi abordarea lumii?

–      Cartea aceasta, copile, a îndrumărilor şi a regulilor de folosire a lumii, Dumnezeu a aşezat-o la începutul creaţiei noastre în conştiinţa noastră, numai înăuntrul conştiinţei noastre. Precum noi astăzi punem în calculatoarele electronice diverse programe, şi calculatoarele, pe baza acestor programe, fac tot ceea ce trebuie să facă, aşa s-a întâmplat şi cu  omul. Înăuntrul acestui calculator aproape perfect, în conştiinţa lui, Dumnezeu a pus, ca nişte programe, poruncile potrivit cărora omul trebuia să abordeze lumea. Însă acest calculator aproape perfect numit om, deoarece avea libertatea de a alege, a făcut de multe ori acţiuni greşite şi a suferit stricăciuni, aşa cum şi faţă de lume a făcut şi face toate alandala.

Sfânta Scriptură ne spune foarte clar că omul are sădit înăuntrul conştiinţei sale modul de abordare a lumii, pe care i l-a dăruit Dumnezeu, poruncile şi îndrumările Creatorului, pro-ducătorului Dumnezeu, legile Creatorului lumii.

Şi spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Romani că dovezile acestor legi sunt idolatrice. Scrie: Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceştia, neavând lege, îşi sunt loruşi lege. Ceea ce arata fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conştiinţei lor şi prin judecăţile lor, care îi învinovăţesc sau îi şi apără (Rom. 2, 14-15). Aceasta înseamnă, mai simplu spus, că idolatrii, deşi nu aveau scrise în cărţi poruncile lui Dumnezeu, faptuiau de multe ori ceea ce este corect. Pentru că erau călăuziţi de legea sădită în sinea lor, în conştiinţa lor. Înăuntrul lor sunt îndrumările. Poruncile lui Dumnezeu sunt scrise în inimile şi în conştiinţele lor şi îi îndrumă ce să facă şi cum să abordeze o temă sau alta a vieţii acestei lumi.

–       Aţi spus mai devreme, părinte, şi aşa este, că poruncile lui Dumnezeu sunt scrise în inima noastră, şi aceasta de când a fost creat omul.

–       Da, aşa este.

–       Adică Adam şi Eva cunoaşteau toate din prima clipa?

–       Da, copile. Adam şi Eva trăiau corect în legătura cu lumea înainte de a cădea în păcat, pe baza sfaturilor, călăuzirilor şi poruncilor sădite în ei. Însă atunci când au păcătuit s-au tulburat lucrurile înăuntrul lor şi au pierdut curăţia stării  interioare, s-au murdărit paginile acestei cărţi pe care o aveau sădită înăuntrul lor şi n-au mai putut să citească instrucţia de folosire ale lumii. Şi, în timp ce una spusese producătorul Dumnezeu, alta făceau utilizatorii lumii, oamenii.

–       Acelaşi lucru oare se întâmplă şi cu fiecare om păcătos?

–       Acelaşi lucru, exact. Îşi pierde curăţia lui, cartea conştiinţei, şi nu mai poate să citească în paginile ei ce trebuie să facă acum sau în continuare, cum să abordeze lumea, pe ceilalţi oameni, plantele, animalele, natura, problemele, pericolele.

Dar, dacă cumperi o maşină de spălat şi împreună cu ea ţi se dă cartea aceasta cu instrucţiunile de utilizare, trebuie să păzeşti curată cartea, ca să poţi să citeşti instrucţiunile. Căci, dacă se va murdări, de exemplu, pagina în care producătorul scrie că nu trebuie să cadă apă acolo unde lucrează programele, adică în creierul maşinii de spălat, atunci nu vei putea citi acea pagină murdară şi, din nebăgare de seamă, poţi arunca apă în locul acela şi imediat se produce un scurtcircuit şi s-a dus maşina de spălat. Ai stricat-o. Să dai slavă lui Dumnezeu dacă nu te vei curenta de moarte. Este aşa sau nu este?

–       Desigur, aşa este! Trebuie să păstrezi curată cartea cu instrucţiunile de utilizare şi s-o citeşti, ca să ştii cum să foloseşti maşina de spălat.

–       Foarte bine! Acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi cu cartea aceasta cu îndrumări pe care a pus-o înăuntrul inimii noastre Dumnezeu, în care scrie cum să abordăm lumea.

Daca inima noastră este curată, atunci cartea acestor călăuziri va fi curată şi conştiinţa noastră va citi uşor îndrumările lui Dumnezeu despre cum să ne comportăm corect, cum să trăim corect.

„ Dacă însă inima noastră este plină de cărbunii negri ai păcatului, de murdăriile patimilor, atunci cartea acestor îndrumări ale lui Dumnezeu se va murdări, se va acoperi, se va întuneca şi conştiinţa nu va mai putea să citească îndrumările lui Dumnezeu. Şi atunci va da îndrumări altcineva.

-Vreţi să spuneţi diavolul?

– Da, atunci dă îndrumări diavolul, dă sfaturi, urmăreşte si direcţionează inimile cele murdărite cu purtări rele faţă de lume, ceea ce conduce la distrugerea lumii de către om şi la distrugerea omului de către lume.

La întrebarea cum să abordăm lumea, primul răspuns este: citeşte îndrumările scrise în inima ta, în adâncul tău, în acea carte specială care este sădită acolo, în interiorul tău.

De vreme ce nu putem să citim aceste îndrumări dacă inima noastră este murdărită şi cartea îndrumărilor lui Dumnezeu este asemenea, este nevoie să ne îngrijim să curăţim toate înăuntrul nostru, lucrurile întunecate, murdăriile păcatelor şi întinăciunile patimilor noastre. Cu orice sacrificiu, trebuie să citim informaţiile acestea interioare, poruncile interioare, care sunt date cu desăvârşire de la Dumnezeu, aşa încât ne privesc în mod special pe noi, pe fiecare om în parte, bărbat sau femeie, tânăr sau bătrân, pe oricare dintre noi.

Frate al meu, citeşte aceste îndrumări interioare. Fiind individuale, sunt sfaturi pentru fiecare în parte, precum sunt necesare fiecăruia sau fiecăreia, cu analogii desăvârşite, în raport cu puterile şi cu darurile fiecăruia, în raport cu dorinţa şi cu vieţuirea fiecăruia în timp.

Citeşte deci aceste îndrumări interioare. Sunt nişte îndrumări speciale despre cum să abordezi tu sau oricine altcineva orice parte a lumii, a acestei fiinţe teribile care este lumea, cu o varietate de chipuri, de contraste şi cu bogăţia ei de probleme şi de pericole.

Citeşte îndrumările acestea interioare. Este primul sfat, sfatul fundamental pe care am să ţi-l dau. Caută aici, înăuntrul tău.

–       Şi dacă toate sunt întunecate şi nu văd ?

–       Şi dacă sunt întunecate şi nu vezi, ia o lumânare, ia lumină de la Dumnezeu, ca să te lumineze, şi fă o realitate pentru tine din ceea ce spune Sfânta Scriptură: Făclie picioarelor mele este legea Ta şi lumină cărărilor mele (Ps. 118, 105).

–       Adică, rezolvarea problemei este Sfânta Scriptură?

–       Da, ea, Sfânta Scriptură. Ia-i însă şi pe Sfinţii Părinţi ca să-ti tâlcuiască şi să înţelegi Sfânta Scriptură, pentru că sunt foarte buni tâlcuitori; ia şi Tradiţia ortodoxă. Toate acestea sunt făclii luminoase. Ce spun? Sunt chiar reflectoare puternice. Sunt nişte sori strălucitori, care spulberă întunericul dinăuntrul tău şi Care te vor face să găseşti scrisurile interioare, poruncile şi îndrumările personale despre cum să abordezi lumea.

Şi dacă, în afară de întunericul interior, ai şi cărbuni în inimă şi murdării în suflet şi nu poţi să citeşti curat, curăţă interiorul tău, curăţă partea dinăuntru cu cei mai puternici detergenţi.

–       Detergenţi? Ce fel de detergenţi?

–       Detergenţi duhovniceşti. Aceştia sunt lacrimile, plânsul pocăinţei tale. Curăţirea sufletului, care se numeşte spovedanie. Şi Sângele lui Hristos. Şi Cuvântul Domnului şi orice altceva îţi arată şi-ţi oferă Biserica Ortodoxă pentru curăţirea ta interioară.

Aşa, luminat în interior şi curăţit la inimă, vei şti cum să abordezi lumea curat, corect, înţelept, dumnezeieşte.

Perioadele de post, mai ales posturile cele mari, presupun această luminare interioară şi această curăţire interioară prin pocăinţă, prin Tainele Bisericii şi cu harul lui Dumnezeu, şi aduc bucurie celor care vor reuşi să se lumineze şi să se curăţească în timpul lor.

Să-ţi dau un exemplu. Ai văzut cu siguranţă că în zilele premergătoare Paştelui gospodinele deschid ferestrele caselor şi luminează toate colţurile cele întunecate. Apoi curăţă, mătură, încep curăţenia generală a casei, în profunzime, ca să primească în curăţenie Pastele. Nu-i asa?

– Aşa este.

–       Ceea ce fac este simbolic şi exprimă lucrarea duhovnicească din Postul Mare, adică deschiderea ferestrelor sufletului către lumina Soarelui Hristos şi curăţirea adâncului inimii, ca să primească în mod corect Paștele, ca să citească înăuntrul lor îndrumările şi poruncile, corecta viziune asupra lumii, asupra morţii, asupra celeilalte vieţi şi altele.

Care este deci prima şi fundamentala condiţie pentru pregătirea a cum să abordăm lumea?

–       Este cea pe care aţi spus-o mai devreme: să citim îndrumările interioare, mai bine zis să ne luminăm, să ne curăţim în interior, ca să citim aceste îndrumări pe care le găsim înăuntrul nostru.

–       Foarte corect. Citeşte deci aceste îndrumări interioare, de vreme ce te-ai luminat și te-ai curăţit interior.

Extras din “Răspunsuri la întrebări ale tinerilor – Ortodoxia şi lumea”- Arhim. Spiridonos Logothetis, ediţia a doua, Editura Sofia

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here