Sfântul Teodosie de la Brazi este prăznuit de Biserica Ortodoxă Romană pe 22 septembrie. Sfântul Ierarh Teodosie s-a născut în prima jumătate a sec. al XVII-lea, în ţinutul Vrancei. A intrat de tânăr în monahism.
Datorită culturii sale, este numit secretar la cancelaria mănăstirii Bogdana. Mai târziu, în calitate de egumen, se ocupă de reconstruirea acestui aşezământ. În anul 1670 a fost hirotonit episcop de Rădăuţi, iar în 1671, episcop de Roman.
Din cauza plecării Sfântului Dosoftei în Polonia, scaunul de Mitropolit al Moldovei devine vacant. Moldova era condusă la acea vreme de domnitorul Dumitrascu Cantacuzino, o persoană fidelă otomanilor. La cererea acestui domnitor, episcopii din Moldova îl vor alege ca mitropolit pe Teodosie. Păstorirea sa în calitate de mitropolit nu va dura decât un an, din cauza faptului că i-a cerut domnitorului să pună capăt asupririi otomane.
La revenirea Mitropolitului Dosoftei, ierarhul Teodosie pleacă la Focşani. Aici s-a ocupat cu reconstruirea Mănăstirii Brazi. La cererea sa este adus egumenul Zaharia, din Muntele Athos, o persoană instruită în tainele monahismului.
În anul 1688, pe când se afla la Focşani, ierarhul a fost răpit de prietenii domnitorului Dumitrascu Cantacuzino şi dus în Ţara Românească. Aici a fost chinuit timp de zece săptămâni.
În toamna anului 1694, tătarii au năvălit şi la schitul Brazi. Aceştia i-au cerut să le predea avutul şi obiectele de preţ. Pentru că Sfântul Teodosie a refuzat, aceştia i-au tăiat capul.
Moaştele Sfântului Teodosie au fost descoperite printr-o minune
Sfântul Antipa de la Calapodesti (1816-1882), pe atunci frate la Mănăstirea Brazi, mărturiseşte: „Înainte ca arhim. Dimitrie să fie stareţ al Mănăstirii Brazi din Moldova, el a trăit viaţa pustnicească aspră într-o pădure mare, unde din întâmplare a găsit îngropat un vas mare plin cu bani de aur. În vas a găsit o însemnare, în care se spunea că aceşti bani sunt de la Mitropolitul Dositei (Teodosie – confuzie datorată apropierii dintre numele celor doi ierarhi contemporani) care i-a ascuns acolo, prevăzându-şi sfârşitul său mucenicesc din mâna turcilor.
În însemnare se mai spuneau şi acestea: „Cine va găsi aceşti bani este îndatorat să zidească din ei o mănăstire şi trei schituri” şi că „la terminarea de zidit a celui din urmă, al treilea schit, va afla şi moaştele mele”. Arhim. Dimitrie mărturiseşte într-o însemnare din 20 februarie 1842, că după ce a terminat de construit şi cel de-al treilea schit, săpând în curte mormântul său, a aflat sicriul cu moaştele Sf. Teodosie. Capul era aşezat alături, cu faţa în jos, pe o cărămidă. Moaştele erau întregi şi răspândeau un miros foarte plăcut, ceea ce confirmă evlavia credincioşilor care l-au considerat sfânt încă din timpul vieţii.
La 6 mai 1842, moaştele Sfântului Teodosie au fost aşezate într-un mormânt nou, zidit în partea de nord a paraclisului subteran de la Mănăstirea Brazi.
După un scurt timp, capul sau a fost scos din mormânt şi aşezat spre închinare în biserică, probabil tot de către stareţul Dimitrie. El a rămas în paraclisul subteran până la desfiinţarea aşezământului, în 1959, când a fost pus înapoi în mormânt. După redeschiderea mănăstirii, în urma lucrărilor de restaurare, maică Iustina a redescoperit la 20 martie 2000, moaştele Sfântului Teodosie.
Hotărârea canonizării sale s-a făcut în şedinţele Sfântului Sinod din 4-5 martie 2003. Slujba de proclamare a canonizării a avut loc la 5 octombrie 2003, la Mănăstirea Brazi din judeţul Vrancea.
Tot astăzi, facem pomenirea:
– Sfântului Sfinţitului Mucenic Focă, făcătorul de minuni;
– Sfântul Focă, grădinarul;
– Sfântului Mucenic Isaac;
– Sfântului Martin;
– Cuviosului Cosma Zografitul şi a 36 de cuvioşi părinţi de la Mănăstirea Zograful, din Muntele Athos.
Mâine, serbam Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Jurnal Spiritual
