Sfântul Ioan Botezătorul

0
289

SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL

Din multele curse ispititoare întinse de către farisei Mântuitorului, pentru a-L putea pune în contradicţie cu poporul şi a-L învinovăţi în faţa organelor bisericeşti naţionale sau a celor statale, a fost şi aceasta: Iisus se afla în templu învăţând poporul şi vindecând pe cei veniţi la El cu felurite neputinţe, timp în care arhiereii, cărturarii şi fariseii s-au prezentat în faţa Lui şi L-au întrebat: “Spune-ne nouă, cu ce putere faci acestea?

Cine Ţi-a dat această putere?” Iisus răspunde prin următoarea întrebare: “Spune-ţi-Mi şi voi: Botezul lui Ioan a fost din cer sau de la oameni?” Dar ei judecau în sine: “De vom zice că e din cer, ne va zice: De ce nu aţi crezut lui? De vom zice că de la oameni, ne temem ca tot poporul ne va ucide cu pietre, fiind încredinţat ca Ioan a fost prooroc”. De aceea, răspunsul lor a fost: “Nu ştim de unde a fost! Atunci Iisus le-a zis: Nici Eu nu va spun vouă cu ce putere fac acestea!” (Luca 20, 1-8).

Trebuie să cunoaştem că Sfântul Ioan Botezătorii a fost proorocit şi că trebuia să vină, având o misiune principală. Proorocul Isaia zice: „ Un glas striga-pustie gătiţi calea Domnului!” (Isaia 40, 3). Prin urmare, misiunea lui era să-i deştepte pe oameni din somnul păcatului şi să-i îndrepteze pe calea cea dreaptă, curăţindu-le păcatele prin botezul pocăinţei.

Iisus a vorbit de multe ori despre Ioan Botezătorul, la fel şi Sfântul Ioan vorbeşte şi mai mult de Mântuitorul.

Iisus Hristos despre Ioan Botezătorul

Sfântul Evanghelist Matei, în cap. 11, redă cel mai frumos portret făcut de Mântuitorul Sfântului Ioan Botezătorul. Ni se spune că Sfântul Ioan, fiind în închisoare, trimite pe doi din ucenicii săi la Iisus să-L întrebe: „Tu eşti Cela ce vine, sau pe altul să aşteptăm? “. Iisus le răspunde: ,,Mergeţi şi spuneţi lui Ioan cele ce auziţi şi vedeţi: orbii văd şi şchiopii umblă, leproşii se curăţesc şi surzii aud, morţii se scoală şi săracilor li se binevesteşte”. Vorbind de Ioan, Iisus zice: „Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? Au trestie clătinată de vânt?” (Matei 11, 2-7). Aceste cuvinte descoperă sfinţenia vieţii Sfântului Ioan, într-o prezentare alegorică: „Au trestie clătinată de vânt? “.

Din Sfânta Evanghelie aflăm că Irod trăia cu Irodiada, femeia fratelui său, Filip, şi mulţi îl dezaprobau, dar laşitatea, avantajele, îi făceau să tacă, să le aducă numai false laude, pe când Sfântul Ioan Botezătorul are tăria să-i spună în faţa lui Irod: „Nu ţi se cuvine să ţii pe femeia fratelui tău!”. Pentru aceasta Irodiada îl ura şi vroia să-l omoare, dar nu putea (Marcu 6, 18-19). Însă în fața lui Iisus, Ioan mărturiseşte: „Nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua de la încălţămintea Lui” (Ioan 1, 27).

Deci, câtă tărie în faţa temutului Irod, de care se temea o ţară  întreagă, şi ce smerenie adâncă în faţa lui Iisus, pe Care nu-L cinstea aproape nimeni!

În altă împrejurare, Mântuitorul spune: „Adevăr grăiesc vouă, nu s-a sculat dintre cei născuţi din femeie mai mare decât Ioan Botezătorul” (Matei 11, 11).

În istoria Vechiului Testament avem mulţi oameni drepţi şi aleşi ai lui Dumnezeu: Noe, Avraam, Lot. Moise, Isaia, Iov şi atâţia alţii. Care poate fi meritul lui Ioan? El a dus o viaţă plină de asceză, el n-a purtat pe trupul său haine făcute de mână omenească, el s-a hrănit cu verdeţurile pustiei, a dormit sub cerul liber şi în peşteră, n-a avut vreun bun pământesc, n-a cunoscut femeie. Deci, toată viaţa lui a fost pusă în slujba Domnului! Putem zice: Sfântă i-a fost naşterea, sfântă i-a fost viaţa, sfântă i-a fost şi moartea! De aceea, în iconografia creştină, Sfântul Ioan Botezătorul este pictat cu aripi, semn că a fost înger în trup pământesc.

Sfântul Ioan despre Iisus Hristos

„Acela trebuie să crească, iar eu să mă micşorez” (Ioan 3, 30). 1

La cuvintele înveninate ale unui iudeu, care spune ucenicilor lui Ioan că Cel botezat botează în părţile Iudeii şi multă lume merge la El, ucenicii lui Ioan se agită, însă Sfântul Ioan spune cuvintele acestea, din care rezultă că e plin de smerenie şi se bucură că mulţi sunt atraşi de propovăduirea adevăratului Mesia.

O altă afirmaţie: „Iată Mielul lui Dumnezeu Care ridică păcatele lumii!” (Ioan 1, 29).

Parcă dintre toate fiinţele pământului, cea mai clară oglindă a răbdării, a blândeţii, a nevinovăţiei, este mielul. Cu acest chip asemănat Sfântul Ioan pe Iisus când L-a prezentat lumii. Blândeţea mielului era cunoscută la evrei, deoarece foarte mulţi miei se aduceau jertfa. De aceea au asemănat răbdarea şi jertfa Mântuitorului cu răbdarea şi nevinovăţia unui miel.

Din cele de mai sus, vedem limpede că virtutea principală a Sfântului Ioan Botezătorul a fost smerenia, care este foarte plăcută lui Dumnezeu. E floarea virtuţilor, care le domină pe toate. Sfinţii Părinţii o numesc regina faptelor bune. Dacă mândria i-a coborât pe îngeri din cer în iad, smerenia ridică de pe pământ la cer.

Să zicem şi noi: Sfinte Ioane, Botezătorul Domnului, cu sângele tău vărsat pentru adevăr, spală mulţimea păcatelor noastre, ca şi noi, împreună cu tine, să ne putem bucura în împărăţia lui Dumnezeu! Amin.

Adevăruri trăite, Învăţături folositoare, Arhimandrit Serafim Man, Ed. Bunavestire, Bacău- 2010

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here