Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei – 16 Noiembrie

0
156

”Iisus a văzut un om șezând la vamă și i-a spus: Vino după Mine. Matei s-a sculat și L-a urmat”. (Matei IX, 9)

Sfântul Apostol şi Evanghelist MateiAșa cum se știe, Mântuitorul și-a ales apostolii din diferite medii sociale și culturale ale timpului Său, dintre adepții unor partide religioase ale vremii. Palestina, fiind sub stăpânire romană, împărații de la Roma trimiteau aici reprezentanți militari și civili (procurori) care, la rândul lor numeau vameși sau oameni ce se ocupau cu actele și registrele populației și cu strângerea dărilor pentru Cezar, pentru stăpânitori.

Printre acești vameși, în cetatea Capernaum, se afla și Matei, bun socotitor și cunoscător al istoriei și semințiilor poporului ales.

El făcea această lucrare fără tragere de inimă, căci cunoștea nevoile și necazurile neamului său, știa greutățile familiilor din cauza secetei și lipsei de hrană, dar dările trebuiau achitate; altfel biciul roman și temnița erau aproape. Matei, ca toată lumea, suferea împreună, pentru aceasta pleca în pustia Iordanului unde mai găsea loc de liniște și recreere și asculta cuvânt sfânt de la Ioan Botezătorul. Așa se face că atât el cât și fratele său Iacov, fiii lui Alfeu, au fost de față și în ascuns ucenici în pustie ai Sfântului Ioan Botezătorul.

Mântuitorul cunoscând inima lui Matei, cercetând cugetul său și văzându-l la vamă, trist și în necaz, l-a chemat la vama cerului și la strângerea roadelor nu de frică, ci din dragoste și pentru împărăţia cerurilor. De acum el s-a numit și Levi. Nu s-a mai îndepărtat de Mântuitorul. Casa sa a devenit întâiul locaș de cult, de convingere, de verificarea convingerilor religioase, loc unde vameșii, fariseii și păcătoşii (Matei IX, 9-13) au devenit aleși și chemați la ospățul cel veșnic.

Apostolul Matei a văzut și a crezut pe Iisus ca Mântuitor și Dumnezeul întrupat ca Cel ce a venit să plinească Legea și profeții (Matei V, 17), să ridice suferințele noastre și să vindece bolile noastre și ca Dumnezeu să fie cu noi, Emanuel (Matei I, 21, 23). A fost martor pătimirii și răstignirii și s-a bucurat de înviere.

După Cincizecime, Matei propovăduiește Evanghelia în Ierusalim și împrejurimi, apoi la medoperși, în Valea Nilului și până în Etiopia.

Revenind la Alexandria Egiptului, având în vedere prozeliții mozaici și convertiții evrei și greci, alcătuiește diferite scrisori de întărire a comunităților și de convingere a tuturor asupra Dumnezeirii lui Iisus.

La inspirația Sfântului Duh, La îndemnul cugetului și la necesitățile vremii, Matei scrie Evanghelia (an. 42-45) pentru a convinge pe evrei că Iisus este Mesia cel așteptat, pe prozeliți că numai Hristos este Fiul lui Dumnezeu-întrupat și pe păgâni că nu există alt dumnezeu, decât Cel ce s-a descoperit în Vechiul Testament (Ieșire III, 14), Dumnezeul patriarhilor și Cel ce s-a botezat de către Ioan, Dumnezeu în Treime preaslăvit. Pentru aceasta, el scrie în ebraică și mai târziu apare o traducere în dialectul comun: limba greacă. Fericitul Ieronim (420) ne încredințează că a cercetat aceste manuscrise, iar el a tradus Evanghelia după Matei în limba latină.

Apostolul, fiind cunoscut ca vameș, era primit de comunitățile evreiești din toată lumea veche și era cinstit de stăpânirea romană.

Pentru aceasta, a însoțit în misiune atât pe Sf. Ap. Petru și Iacov al Ierusalimului, cât și pe Sf. Ap. Pavel în călătoriile sale misionare. În Istoria bisericească, Eusebiu laudă zelul vameșului Matei, iar Sfântul Ioan Gură de Aur, ca de fapt toți exegeții, comentează minunile Mântuitorului după scrierea martorului ocular și ucenic Matei Vameșul, apostolul Mântuitorului.

Sfântul Ap. Matei a întemeiat nenumărate comunități creștine provenite din sinagogile iudaice sau prozeliți ai acestora, precum și dintre adepții religiilor greco-romane și indo-persane. Ca nimeni altul, Matei redă genealogia Mântuitorului de la Avraam și până la Hristos, în trei trepte a câte patrusprezece generații, având la îndemână Cartea neamurilor ținută ca relicvă sfântă la templu și după care se fixau dările către obște sau vama către Cezar.

Din Evanghelia după Matei s-au inspirat alți ”alcătuitori” de texte sfinte mai mult sau mai puțin credincioși, nicidecum inspirați (exemplu așa-zisa evanghelie a lui Toma).

În ceea ce privește trecerea sa către Domnul, Sf. Ap. Matei a primit moartea de martir și viața de veci, fiind aruncat în foc de către slujitorii zeului Zoroastru în localitatea Mirmin (Persia). După alții, Matei a fost primit de Mântuitorul la adânci bătrânețe, trecând spre veșnicie în localitatea Capernaum în jurul anilor 68-69, înainte de dărâmarea Ierusalimului.

Așadar, să cinstim pe cel ales de Mântuitorul și să-l rugăm să mijlocească pe lângă Cel ce l-a chemat pentru mântuirea sufletelor noastre. Amin!

”Pagini din viețile sfinților” –  Pr.Ic. Stavr.Mircea Irina, Pr. Prof. Dumitru Irina

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here