Sfânta Parascheva în vremea domnitorilor moldoveni

0
382

sfanta paraschevaÎn ziua de 14 octombrie, când Biserica Ortodoxă o prăznuieşte pe Sfânta Cuvioasa Parascheva, la Iaşi are loc cel mai mare pelerinaj din ţara noastră. Pelerinajul de la Iaşi a depăşit de multă vreme graniţele ţării, la acesta venind creştini din întreaga lume. Până să poposească în Iaşi, însăşi Sfânta Parascheva a săvârşit un pelerinaj deosebit, locuind vremelnic în cetatea Târnova, în Belgrad şi în Constantinopol.

Pelerinajul cinstitelor Moaşte

În anul 1235, cinstitele Moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aşezate într-o biserică din cetatea Tarnovo, din Bulgaria. Acolo au stat până în anul 1395, când, din pricina atacurilor otomane, au fost mutate în Belgrad. Aici au fost cinstite până în anul 1521, când patriarhul ecumenic Ieremia I rânduieşte mutarea lor în Constantinopol.

În anul 1641, cinstitele Moaşte ale Cuvioasei Parascheva au fost mutate iarăşi, pentru ultima dată, în cetatea Iaşi. Astfel, după ce evlaviosul domnitor Vasile Lupu a plătit toate birurile impuse de către turci Patriarhiei Ecumenice, patriarhul Partenie I a hotărât să-i ofere acestuia, drept recunoştinţă, cinstitele Moaşte.

Racla cu cinstitele Moaşte a fost adusă cu o corabie, pe Marea Neagră, până în dreptul oraşului Galaţi; mai apoi, până la Iaşi, a fost adusă într-un car cu boi, urmat de o mulţime de preoţi, monahi, credincioşi. În apropierea capitalei moldave, Moaştele Sfintei Parascheva au fost întâmpinate de domnitorul Vasile Lupu; el era însoţit de Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi de episcopii de Roman şi Huşi.

În ziua de 13 iunie 1641, cinstitele Moaşte ale Cuvioasei Parascheva au fost aşezate în Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. După ce au rămas neatinse de foc, în urma incendiului ce a cuprins biserica, în ziua de 26 decembrie 1888, Sfintele Moaşte au fost mutate în Catedrala Mitropolitata, unde se află şi astăzi.

Cum era cinstită Sfânta Parascheva, în vremea domnitorilor moldoveni?

Încă din data de 14 octombrie 1641, când a fost prăznuită pentru prima dată în ţara noastră, Sfânta Parascheva s-a bucurat de o mare popularitate în rândul credincioşilor, precum şi în rândul domnitorilor moldoveni, care i-au acordat o atenţie deosebită.

Astfel, în fiecare an, sărbătoarea Sfintei Parascheva era precedată de o ceremonie specială, deschisă de însuşi domnitorul Moldovei. “Condica de ceremonii”, scrisă în dată de 5 noiembrie 1762, de către logofătul Ghiorgachi, la cererea domnitorului moldovean Grigore Calimachi, descrie cu multă atenţie această ceremonie ce preceda sărbătoarea Cuvioasei Parascheva.

Cu o zi mai înainte de praznicul Cuvioasei Parascheva, domnitorul Moldovei era invitat la hram de către egumenul Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi. Acolo se aflau pe atunci cinstitele ei Moaşte. Egumenul venea la domnitor, cu daruri, pentru a-l ruga să participe la măreţul praznic ce urmă.

Tot în ajunul praznicului, pe la prânz, în sunetul clopotelor, cinstitele Moaşte erau luate de la locul lor şi aşezate în mijlocul bisericii, spre închinare.

Imediat după aceasta, începea slujba vecerniei mari, la care participa şi soţia domnitorului. Doamna era întâmpinată de egumen, cu Evanghelia. După ce se termina slujba vecerniei, strana canta Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, până ce toată lumea ieşea din biserică.

Cu ocazia acestui mare praznic, slujitorii domnitorului aveau şi ei sarcini bine precizate. “Marele vistier” trebuia să trimită Bisericii Sfinţii Trei Ierarhi, din partea domnitorului, două lumânări mari, din ceară curată, pictate pe diafară; “marele şătrar” trebuia să amenajeze un loc special, în curtea bisericii, pentru familia domnească; “vătaful de aprozi” trebuia să aranjeze scaunele, atât pentru domnitor, cât şi pentru mitropolit.

În ziua praznicului, domnitorul venea la Biserică Sfinţii Trei Ierarhi, în sunet de clopote, însoţit de un mare alai domnesc. Ajungând în curtea bisericii, el era întâmpinat de către mitropolit, în timp ce strana canta Axionul şi Doxologia mare.

Patru preoţi ridicau cinstită raclă, o puneau pe umeri şi înconjurau cu ea biserica.

Ajungând în dreptul său, domnitorul săruta cu evalvie Moaştele Sfintei Parascheva; după care se miruia şi punea un dar de bani în cutia milei. Imediat după aceasta, se intra în biserică şi se începea Sfânta Liturghie.

Cinstitele Moaşte rămâneau în curtea bisericii, spre închinare, până la cântarea numită Heruvic. În acest moment, ele erau aduse în biserică; după ce familia domnească trecea pe sub ele, erau duse în Sfântul Altar şi aşezate pe Sfânta Masă. Aici stăteau până după rugăciunea Tatăl nostru, când erau aşezate la locul lor, în absida bisericii.

Prezenţa domnitorului Moldovei la hramul Cuvioasei Parascheva nu era doar un semn de respect faţă de domnitorul Vasile Lupu, care adusese Sfintele ei Moaşte în cetatea Iaşi, ci şi o datorie creştină curată.

Sursa: crestinortodox.ro

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here