Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinilor. Tradiţii şi obiceiuri
Adormirea Maicii Domnului sau Sântămaria Mare este una dintre marile sărbători ale bisericii creştine. Prăznuită în 15 august, sărbătoarea marchează trecerea de la vară la toamnă. Este, totodată, Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită de ortodocşi şi catolici în fiecare an pe data de 15 august. Ea este cunoscută în Apus sub numele de Înălţarea cu trupul la cer a Maicii Domnului.
Apostolii, aduşi pe nori
Potrivit tradiţiei bisericii, Sfânta Fecioară Maria a fost înştiinţată printr-un înger de trecerea ei la cele veşnice. Apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment.
Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, el ajungând trei zile mai târziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu. Intrând însă a găsit mormântul gol.
În timp, în cuvântările părinţilor bisericii s-a afirmat cu mai multă putere credinţa că, după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Iisus Hristos. Maica Domnului a fost luată cu trupul în Împărăţia Cerurilor.
Ziua Marinei
În 15 august este celebrată şi Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor.
La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate manifestări religioase, artistice şi culturale.
În unele zone ale ţării, în dimineaţa zilei Sfintei Maria, femeile merg la biserica. Se împart struguri, prune sau faguri de miere. Apoi merg la cimitir pentru a tămâia mormintele.
Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Maria
La ţară se obişnuieşte ca de Sântămaria Mare să fie angajaţi pândarii în vii şi să fie „legat” ciocul păsărilor. Asta pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă.
De Sfânta Maria se adună ultimele plante de leac. Se poate afla cum va fi toamna ce se apropie. Se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că sunt vindecătoare.
Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria (15 august – 8 septembrie) este timpul prielnic semănării grâului.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului prefaţează deschiderea sezonului de nunţi. După Sfânta Maria încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă. De asemenea, încep praznicele de pomenire a morţilor.
„Ziua cercurilor Sfintei Mării”
În unele zone ale ţării, ajunul sărbătorii, 14 august, se serbează „Ziua cercurilor Sfintei Mării”. Oamenii se adună şi povestesc despre bunătatea şi minunile Maicii Domnului.
În unele părţi ale Moldovei, ziua de 15 august este considerată „a morţilor”. În această zi sunt pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Sfintei Maria. Și la 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume.
Sfânta Maria Mare
În ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc cele mai frumoase flori din grădină. Se duc cu o „colivă de struguri”, prune şi faguri de miere. Se dă de pomană în amintirea răposaţilor, „să fie de sufletul lor”.
În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate. Tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Maria Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri. La slujbele speciale participă zeci de mii de oameni.
Hram la mănăstiri
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului încheie un ciclu, redeschis de cea a Naşterii Maicii Domnului. Mai multe lăcaşuri de cult din ţară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului îşi serbează hramul.
În fiecare an de ziua Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Curtea de Argeş îşi aşteaptă credincioşii. Oamenii vin să se închine Sfintei Fecioare Maria şi Sfintei Filofteia.
Prezentăm în continuare câteva lăcașuri și mănăstiri care îşi prăznuiesc hramul de Adormirea Maicii Domnului.
Mănăstirea Bistriţa (Arhiepiscopia Râmnicului).
Mănăstirea Frăsinei (Arhiepiscopia Râmnicului).
Mănăstirea Sărăcineşti (Arhiepiscopia Râmnicului).
Mănăstirea Brâncoveni (Episcopia Slatinei şi Romanaţilor).
Mănăstirea Strehareţ (Episcopia Slatinei şi Romanaţilor).
Mănăstirea Celic Dere (Episcopia Tulcii).
Catedrala episcopală din Giurgiu.
Mănăstirea Văratec, maicile se pregătesc pentru credincioşii care vor trece pragul mănăstirii.
Mănăstirea Bistriţa şi Schitul Draga, din judeţul Neamţ.
Mănăstirile Cozancea şi Zosin, din judeţul Botoşani.
Mănăstirile Rarău, Humor, Feteşti, Schitul Orata şi Plutoniţa din Suceava.
Procesiuni şi pelerinaje
La mai multe mănăstiri au loc procesiuni cu icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului şi pelerinaje.
Una dintre ele este Icoana Maicii Domnului „Prodromiţa”, de la paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului. A fost dusă la Mănăstirea „Sfânta Maria” din Techirghiol. Mănăstirea are hramului Adormirea Maicii Domnului.
Icoana Maicii Domnului „Prodromiţa” este o copie fidelă. Este realizată după pictura şi ferecătura din argint aurit a icoanei originale „Prodromiţa”. Icoana făcătoare de minuni se află la Sfântul Munte Athos.
În Transilvania au loc mai multe pelerinaje la mănăstirile ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Mănăstirea Bic din judeţul Sălaj adună pelerini din toate zonele ţării.
La fel se întâmplă la Mănăstirea Moisei, judeţul Maramureş. Aici se află o icoană a Maicii Domnului dăruită aşezământului monahal de un călugăr din Muntele Athos.
La Mănăstirea Rohia, judeţul Maramureş, are loc, de asemenea, o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
Şi istorica mănăstire de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, îşi sărbătoreşte hramul.
La Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, judeţul Cluj, are loc unul dintre cele mai mari pelerinaje din ţară. Pelerinii vin să participe la slujbe şi să se închine icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
Ana Grama
