Setea şi izvoarele

0
100
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

izvorAuzim în Biserică cuvânt de la fața Domnului: Cela ce însetează, să vină la Mine şi să bea (In. 7, 37). Câţi dintre cei ce aud acest cuvânt nu sunt munciţi de sete, şi totuşi nu merg la Izvorul atotalinător, în ciuda faptului că au în faţa ochilor şi izvorul, şi marea mulţime a celor ce şi-au potolit setea din acest Izvor! Oare le place însetarea sau nu le place Izvorul atotalinător? Cine ştie! Nici ei nu ştiu de ce nu merg la El.

Acest Izvor este fără plată, în timp ce toate celelalte la care merg sunt plătite şi cu averea, şi cu sănătatea, iar câteodată chiar cu cinstea şi vrednicia omului.

Este de neînţeles: de ce se duc la acestea gloate întregi, iar la El de-abia găseşti pe cineva? De parcă acelea sunt mai aproape şi potolesc mai grabnic setea, iar El este şi mai departe, şi chiar dacă potoleşte setea, n-o potoleşte ca acelea. Ar trebui să-şi cerceteze mai amănunţit însetările, să statornicească mai limpede cât preţ au şi apoi să hotărască ce sete trebuie potolită şi care trebuie înăbuşită; atunci fiecare sete ar trage la izvorul înrudit cu ea şi s-ar arăta că însetările pe care le potoleşte Izvorul atotalinător sunt înăbuşite în ei, nu mai cer nimic şi nu mai trag către Izvor.

Şi atunci, cum trebuie stârnite ele?

Ca ele să se aprindă, trebuie stinse celelalte. Că asta trebuie, pricepe fiecare, dar nu vrea – şi aici e tot secretul: nu vrea. Ce să mai zici, făptura liberă: ce vrea, aceea face, iar ce nu vrea – nu face, cine să o silească? Păi, atunci îndulciţi-vă de avantajul libertăţii voastre şi chinuiţi-vă cu însetări nepotolite! Dar să vă amintiţi că atâta timp cât vă aflaţi aici, oricare din însetările voastre tot se mai potoleşte (sau pare potolită) pentru o clipă, dar pe lumea cealaltă ce va fi?

Ce veţi face acolo cu însetările voastre? Setea va trăi, dar să o potoliţi nu veţi avea cu ce – iată şi focul, foc veşnic, căci sufletul nu moare. Iar a trece la cei ce nu au însetări chinuitoare nu va fi cu putinţă, căci între unii şi ceilalţi prăpastie mare s-a întărit (Lc. 16,26), şi de la unii la ceilalţi nu este chip de trecere.

Răspunsuri la întrebări ale intelectualilor, vol. I, Sfântul Teofan Zăvorâtul

Jurnal Spiritual

V-ar mai putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here