Din meditațiile lui Tolstoi: Smerenia şi conştiinţa demnităţii umane

1907

Scopul vieţii nu e să fii măreţ, bogat, puternic, ci să-ţi pă­leşti sufletul. (16 decembrie)

Religia este relaţia cu Dumnezeu. Idolatrii au această re­laţie, dar omul cel mai savant nu o are. Idolatrul este incomparabil mai presus. (16 decembrie)

A trece de la o religie în care ai trăit la una nouă, la o nouă relaţie cu Dumnezeu, nu-i o glumă, e un lucru greu. (16 februarie)

Smerenia şi conştiinţa demnităţii tale umane sunt unul şi acelaşi lucru, care nu e compatibil nici cu trufia, nici cu ambiția, nici cu bogăţia. (16 decembrie)

Activitatea si Scopul vieţii se manifestă prin iubire.

Omul nu poate spori iubirea din sine, pentru că iubirea este esenţa vietii înseși. Omul poate numai să distrugă piedicile din calea manifestării iubirii. În asta constă viaţa omului, iar eforturile lui trebuie îndreptate în această direcţie. (30 decembrie)

Din Lev Tolstoi, „Despre Dumnezeu şi om” din jurnalul ultimilor ani, Editura Humanitas