Şcoala în care eşti plătit să înveţi şi care-ţi asigură un job la o companie străină imediat după absolvire

0
139

BURSA LOCURILOR DE MUNCA - BUCURESTI - 2013Pentru tinerii din România, meseria nu mai este o brăţară de aur, aşa cum a fost pentru părinţii lor, ci mai degrabă o tinichea pe care preferă să nu şi-o legede coadă, chiar dacă asta echivalează cu transformarea lor în şomeri cu sau fără diplomă de bacalaureat după terminarea liceului. Datele de la ministerul Educaţiei arată că doar puţin peste jumătate dintre locurile oferite în sistemul de învăţământ profesional au fost ocupate în acest an şcolar. Sunt însă şi elevi care îşi dau seama de potenţialul pe care îl are învăţarea unei meserii în ceea ce priveşte asigurarea unui loc de muncă şi a unui salariu decent. Aşa este şi Rareş Tudose, elev la Şcoala Profesională Germană Kronstad”, prima de acest gen înfiinţată în România în 2012, după desfiinţarea acestui tip de învăţământ în 2009.

Înăltuţ, bine făcut şi cu o privire candidă ce nu se prea potriveşte cu îmbrăcămintea tip „uniformă de camuflaj”, Rareş Tudose este unul dintre cei 250 de elevi ai Şcolii Profesionale Germane „Kronstadt” din Braşov şi se pregăteşte ca, din vara lui 2015,  să lucreze ca „operator pe maşini cu comandă numerică” pentru firmă germană INA Schaeffler. Anul trecut pe vremea asta număra zilele rămase până la terminarea clasei a IX-a pentru că simţea că trebuie să facă o schimbare, mai ales că nu se afla printre premianţi, ba dimpotrivă.

Chiar dacă optase iniţial pentru un liceu, până la urmă, insistenţele părinţilor au avut câştig de cauză: „Mi-au zis că decât vânzător în piaţă, cu trei-patru sute de lei pe lună la negru, în cel mai  bun caz, şi fără nici un viitor, e mult mai OK să fac profesionala asta. Cu diploma de aici o să am un loc de muncă aproape garantat şi cu un salariu ca lumea şi după aia pot face şi liceul, la seral, să-mi iau Bac-ul şi să fac şi o facultate, dacă vreau.” După ce i-a mai povestit „cum e treaba” şi unul dintre prieteni săi cei mai buni, care era deja elev la „Kronstadt”, n-a mai stat pe gânduri. Iar acum e de-a dreptul mândru că este elev la „cea mai OK şcoală din Braşov”.

Înscrierea n-a fost însă nici pe departe o formalitate de tipul „depui actele la secretariat şi gata”. A trebuit să treacă mai întâi printr-un interviu cu reprezentanţii INA Schaeffler. „Dacă le-aş fi făcut o impresie proastă, m-ar fi respins fără multă vorbă şi basta”. Ca toţi elevii şcolii, încă din prima lună a primit o bursă de 400 de lei, „aproape de două ori mai mult decât indemnizaţia de şomaj a unui absolvent de liceu pe care nu-l angajează nimeni”, dintre care 200 de lei din partea statului şi alţi 200 de lei din partea firmei germane, cu care a semnat şi un contract în acest sens. Potrivit acestui document, singura sa îndatorire este să fie un elev silitor şi dedicat pregătirii pentru viitoarea meserie, fără vreo obligaţie ca, în schimbul bursei, să lucreze o anumită perioadă pentru firma care i-a acordat-o. Pe lângă bursă, în perioadele de practică – pe care elevii de la „Kronstadt” o fac în fabricile companiilor care i-au selecţionat şi care  reprezintă 60% din durata şcolarizării în primul an şi 75% în anul doi – Rareş mai primeşte încă 14 lei pe zi pentru o masă caldă la cantina fabricii, „ca toţi angajaţii de la INA Schaeffler”.

În primele zile de şcoală a avut ceva dificultăţi de acomodare cu regimul de disciplină „sever, dar normal” impus de firmele ce patronează şcoala, însă s-a acomodat repede. Cât despre absenţa de la ore, nici nu se pune problema.„Cum adică, să chiulesc? N-are nici un rost, că după aia tot eu trebuie să recuperez ce pierd. Plus că la şase absenţe nemotivate rămâi fără jumătate din bursa pe o lună, iar la mai mult de şase absenţe nu mai pupi bursă trei luni de zile!”

Iniţiativa investitorilor străini

Înfiinţată în 2012, Şcoala Profesională Germană „Kronstadt” este rezultatul iniţiativei investitorilor străini din Braşov – un grup de firme germane şi două franceze de primă mână, precum INASchaeffler, Premium Aerotec, Stabilus, Draexlmaier, Continental, Hib, Hutchinson, REGE, Ramoss Com, Elmas, Preh – susţinute de Clubul Economic German. O iniţiativă la care au răspuns prompt atât Primăria Braşov, cât şi Inspectoratul Şcolar Braşov.

„Şcoala asta a apărut dintr-o necesitate stringentă a companiilor industriale străine care activează în Braşov, care nu mai găseau mână de lucru calificată. Prin 2007-2008 am ajuns la concluzia că ne îndreptam, pur şi simplu, către o adevărată catastrofă din acest punct de vedere. Dacă acum zece ani se vorbea de o relocare de personal de la Tractorul, Roman SA, Rulmentul etc., acum acei angajaţi au o vârstă destul de înaintată, iar peste alţi zece ani cu cine mai lucrăm?”, spune Alexandru Blemovici, directorul general al INA Schaeffler. Atât el, cât şi Cristian Popescu, omologul său de la firma Stabilus, se declară „mândri că nu e numai prima şcoală profesională din România rezultată dintr-un parteneriat public-privat real, ci şi cea mai bună, cum vrem să rămână şi în continuare”.

Există însă şi o nemulţumire. „Încetineala de schimbare a unui sistem de învăţământ profesional care  rămâne încă atemporal, înceţoşat şi pornit tot pe baze socialiste, care acum evident că nu mai funcţionează. Trebuie ca acest învăţământ să se adapteze cât mai rapid la cerinţele mediului de afaceri, ale economiei reale şi ale noii pieţi a muncii, care sunt cu totul altele astăzi decât acum două decenii”, atrage atenţia Marius Suranyi, director general Draexlmaier.

Investiţii de peste un milion de euro

Şcoala profesională Kronstadt funcţionează din 2012 în clădirea fostului Grup Şcolar Industrial Rulmentul, pentru reabilitarea căreia primăria a alocat aproape un milion de lei. De dotarea sălilor de clasă, cabinetelor şi laboratoarelor s-au ocupat companiile din acest proiect, ale căror investiţii vor ajunge în acest an la un milion de euro, după dotarea a patru ateliere şi a sălii de sport, de reabilitarea cărora s-a ocupat tot municipalitatea (2 milioane de lei).

Cursurile se desfăşoară pe perioada a doi ani şi asigură patru calificări: operator maşini cu comandă numerică, electromecanic utilaje şi instalaţii industriale, sculer-matriţer şi confecţioner articole din piele şi înlocuitori. În prezent, aici învaţă 250 de elevi, pregătiţi de 25 de profesori şi maiştri. Elevii de la „Kronstadt” beneficiază de burse de studiu de 400 de lei lunar, 200 de lei din partea statului şi 200 de lei din partea companiilor care îi pregătesc aici. Cel mai important este însă faptul că la finalul anilor de pregătire, elevii vor avea un loc de muncă oferit de companiile care au intrat în acest parteneriat public-privat.

Elevii români fug de meserie

La nivelul ţării, absolvenţii de clasa a VIII-a care se îndreaptă către o şcoală profesională sunt mai puţini decât locurile puse la dispoziţie de minister, chiar dacă pe piaţa muncii este o lipsă acută de muncitori calificaţi. Majoritatea preferă să fie şomeri cu diplomă decât să înveţe o meserie.

Stelian Fedorca susţine că, în medie, în fiecare judeţ, 40% dintre locurile alocate învăţământului liceal sunt în prezent pentru şcolile profesionale şi învăţământul tehnic. Cu toate acestea, elevii români nu sunt foarte interesaţi de posibilitatea de a învăţa o meserie şi de a intra apoi pe piaţa muncii.

Datele de la Ministerul Educaţiei arată că în anul şcolar 2013/2014, din peste 20.000 de locuri puse la dispoziţie pentru organizarea de cursuri profesionale au fost ocupate doar 12.500 de locuri. Judeţele în care locurile de la şcolile profesionale au fost ocupate în număr mare sunt: Caraş Severin 89,3% din totalul locurilor oferite, Covasna 85,7%, Bihor 84,4%, Iaşi 84% şi Buzău 82,1%. La celălalt pol, judeţele unde interesul pentru şcolile profesionale este foarte mic sunt Gorj, unde doar 24% dintre locurile oferite au fost ocupate, Vâlcea 25,8%, Teleorman 31,1%, Dolj 37,6% şi Maramureş 38%.

Cele mai cerute specializări de către companiile care se implică în astfel de proiecte de formare profesională sunt cele de sculeri matriţeri şi operatori maşini comandă numerică. Elevii care aleg o şcoală profesională se întreaptă către mecanică auto, turism şi alimentaţie .

Companiile interesate de formarea meseriaşilor se lovesc de dezinteresul autorităţilor

Tot mai multe companii sunt interesate să îşi asigure o forţă de muncă bine pregătită. Astfel, numărul campaniilor care doresc să formeze angajaţi încă de pe băncile şcolii a crescut de la 1.000 în anul şcolar 2012/2013 la 2.350 în 2013/2014, potrivit unei statistici de la Ministerul Educaţiei.

Oamenii de afaceri susţin însă că avântul lor este tăiat de reticenţa autorităţilor locale.

„Guvernul ar trebui să dea un semnal administraţiilor locale care să încurajeze aceste parteneriate. De exemplu, să le spună primarilor că dacă nu fac parteneriate cu aceste firme, în urma cărora vor avea şi ei de câştigat, nu mai primesc la fel de mulţi bani”, a declarat pentru gândul Cristian Pârvan, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Acesta spune că sunt multe locuri de muncă pentru care companiile nu găsesc forţă de muncă. ”Este vorba despre acele posturi unde se lucrează cu maşini foarte sofisticate. De exemplu, instalator electric şi operator de echipamente de prelucare. Instalatorul nu mai este cel de odinioră, el trebuie să lucreze cu un alt tip de tablou electric. În plus, cred că programele şcolare trebuie adaptate la nevoile din piaţa muncii şi să există un anumit grad de interdisciplinaritate între materii”, a completat Pârvan.

De ce au dispărut şcolile profesionale din România

Învăţământul profesional a fost desfiinţat în 2009, în mandatul Ecaterinei Andronescu, care nu a mai aprobat planul de şcolarizare pentru învăţământul profesional, argumentând că toată lumea voia să urmeze cursurile unui liceu teoretic. Astfel, elevii care au intrat la şcolile profesionale fără examen de admitere au fost obligaţi să susţină examen de bacalaureat. Asta explică, în parte, şi rezultatele de la bacalaureat din ultimii ani.

„Probabil cunoştinţele lor nu erau atât de bune şi asta s-a văzut la examen. Dacă ne uităm la rezultatele din ultimii ani vom vedea că, la filiera tehnologică, sunt licee care au promovabilitate zero”, a spus Stelian Fedorca, consilier la Ministerul Educaţiei.

În 2011, Legea educaţiei reintroduce învăţământul profesional, prin posibilitatea încheierii de parteneriate cu firmele private, sistemul dual şcoală/compania. Primele clase pentru învăţământ profesional s-au introdus în 2012, când liceele tehnologice s-au înscris în programul „Alege-ţi drumul!”, program de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic.

În cadrul acestui program şcolile încheie parteneriate cu firmele, care devin viitorii angajatori pentru elevi, iar programul constă în principal în practică.

”Din decembrie 2013 s-a modificat legea şi din acest an, 2014/2015, învăţământul profesional va fi de trei ani. Admiterea la şcoală profesională se dă înainte de evaluarea naţioanală. Anul acesta este prima dată când companiile participă la preselecţia candidaţilor”, a precizat Fedorca.

În cadrul programului, companiile oferă burse de 200 de lei elevilor, iar statul, alţi 200 de lei. Elevii care participă la un astfel de program au, în primul an , cursuri teoretice în proporţie de 40% (525 de ore) şi 60% practica (740 de ore). În cel de-al doilea an, teoria este redusă la o pondere de 25% (315 ore), iar practica ajunge la 75% (885 de ore). În plus, elevul va face practica obligatorie la angajator timp de 5 săptămâni.

Angajatorii care participă la programul ”Alege-ţi drumul” sunt implicaţi atât în fundamentarea planului de şcolarizare, cât şi în stabilirea ofertei de pregătire profesională şi  în definirea şi revizuirea calificărilor şi a programelor şcolare.

Sursa: gandul.info

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here