Sfântul Dimitrie dezleagă azi puterea mirului. Tradiţii, obiceiuri, superstiitii

0
2616
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
mir26 octombrie este o zi importantă în calendarul ortodox: sărbătoarea dedicată Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir

Ungerea cu untdelemn sfinţit, simbol al „dăruirii milei Lui Dumnezeu”, după cum spunea Sfântul Ioan Gură de Aur, se face în fiecare biserică după liturghia de duminică şi după slujbele de la marile sărbători, dar şi la alte slujbe, cum sunt Utrenia şi Vecernia. Mirul cu care sunt unşi cei bolnavi la slujba de Maslu are puterea de a le linişti sufletul şi de a le uşura durerile. Mai trebuie ştiut că untdelemnul sfinţit provine de la candelele din apropierea icoanelor sau a moaştelor sfinţilor martiri. Odată primit, se spune că este bine să nu te speli imediat după ce te-ai întors de la biserică, mirosul său însoţindu-te de-a lungul zilei şi amintindu-ţi de învăţăturile sfinte.

Ce semnifică ungerea cu mir

La început, ungerea cu untdelemn nu era un rit bisericesc, ci se făcea strict spre vindecarea trupească. Practicată mai apoi pentru venerarea sfinţilor martiri, miruirea este săvârşită şi astăzi de către preoţi, cu credinţa că tot ceea ce vine în contact cu sfinţii, chiar şi indirect, cum este uleiul de la candelele icoanelor lor, devine un mijloc prin care orice credincios poate percepe binefacerile lui Dumnezeu.

De aceea, astăzi, la sărbătorile mari, aşa cum este şi aceea a Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir, ortodocşii obişnuiesc să vină la biserică, să primească mirul de la icoana sfântului prăznuit sau pe acela prelins de pe moaştele sale şi să înalţe rugăciuni pentru iertarea de păcate şi întărirea în credinţă.

Sacrificiul Sfântului Dimitrie

Unul dintre sfinţii ale căror moaşte sunt izvorâtoare de mir este Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, prăznuit la 26 octombrie. Moaştele sale se găsesc în Salonic, oraşul grecesc pe care l-a guvernat în timpul vieţii. Se spune că atunci când a fost martirizat din cauză că se ruga lui Hristos şi-i ajută pe creştini, din trupul său a curs mir tămăduitor de boli.

Mirul îţi deschide sufletul spre credinţă

Când nu poţi ajunge la biserică din cauza vreunei boli, unge-te cu mir precum acela luat de la Sfântul Dimitrie. Dacă ai credinţă în puterea mirului, te însănătoşeşti curând. În funcţie de locul sfinţit, mirul te ajută să învingi diferite patimi.

Dacă îl duci la frunte, îţi va da gândul bun, la piept va domoli dorinţele şi va sfinţi inima, la ochi, urechi sau la gură va sfinţi simţurile, la mâini şi la picioare îţi va da ajutor să duci la bun sfârşit treburile de peste zi şi te va întări sufleteşte. (bzb.ro)

Alte tradiţii, obiceiuri, superstiţii legate de Sărbătoarea Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir
În popor, sărbătoarea mai este cunoscută şi sub numele de Sânmedru ori Sâmedru.

După Hramul Sfintei Parascheva, zilele Sfinţilor Dumitru sunt ultima şi cea mai importantă sărbătoarea din toamnă, care, după obiceiuri pastorale, marchează începutul iernii. În credinţa populară, anul este împărţit în vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Dacă în grădină, a rămas vreo floare neculeasă şi este încă frumoasă şi neofilită, nu o rupe. Se spune că frumuseţea ei este înspre alinarea sufletelor celor morţi. Există credinţa că în această zi căldura intră în pământ şi gerul începe a-şi arăta colţii.

Sfântul Dumitru, Sâmedrul, “plăcut Lui Dumnezeu pentru bătrâneţea sa”, este socotit a fi şi patronul caselor şi paznicul care-i apără pe oameni de fiarele sălbatice. Este o sărbătoare cu caracter funerar, cu hramuri răsunătoare, ofrande cu colaci delicioşi, jocuri cu focuri vii şi veghe rituală, sărbătoarea Sfântului Dumitru aduce una dintre cele mai importante sărbători de toamnă.

Focul lui Sâmedru, focul care protejează, purifică şi înlesneşte căsătoria

Obiceiurile de Sfântul Dumitru erau asemănătoare cu cele din preajma echinocţiului de primăvară, cum erau focurile şi roţile de foc – cu rol de purificare. Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri care au loc în ajun de focSâmedru sunt focurile vii. În această zi, sunt aprinse focuri în multe zone ale ţării, focuri speciale cunoscute în popor şi ca Focul lui Sâmedru.

Focul are rol purificator şi protector, apărând împotriva relelor, a necazurilor şi ţinând la distanţă fiarele codrilor. Se crede totodată că şi morţii vin să se încălzească la aceste focuri. În acelaşi timp, focul este menit să apere copiii care dănţuiesc în jurul lui sau sar peste el când văpaia se domoleşte. Cei tineri sar peste foc, chiuie şi joacă, în speranţa că se vor căsători în curând. Un cărbune stins este aruncat în grădină de către cei în vârstă, iar cenuşa rămasă de pe urma focului este răspândită peste pământuri, crezându-se că grădina respectivă va căpăta astfel dar de rod şi belşug.

Sânmedru, Ziua Soroacelor

În tradiţia populară, sărbătoarea Sfântului Dimitrie marchează sfârşitul verii pastorale, fiind numită şi Ziua Soroacelor, pentru că în această zi se rezolvau şi se lichidau toate socotelile, chiriile, împrumuturile, slujbele sezoniere, se strică stânele şi alte înţelegeri încheiate cu şase luni în urmă, de Sângiorz (Sfântul Gheorghe, 23 aprilie) când se tocmesc slugile pentru diverse treburi. De unde şi zicerea că “la Sângiorz se încaieră câinii iar la Sânmedru se sfădesc stăpânii”. Este important ca această zi să te găsească cu toate datoriile şi împrumuturile din ultimele 6 luni achitate. În caz contrar, se poate să le dai înapoi dublu.

În tradiţia pastorală, se crede că turmele sunt libere să pască pe orice teren deoarece în această zi hotarele sunt libere. Refuzul de a le lăsa pe un anume teritoriu este considerat păcat. L-ai refuzat pe Moise…

Previziunile vremii de ziua Sfântului Dumitru

Tot de ziua Sfântului Dumitru, oamenii de la sate fac previziuni legate de iarna care va veni. În mijlocul turmei de oi, ciobanii îşi întind cojocul, urmărind oaia care se va aşeza pe acest cojoc. Dacă oaia respectivă va avea blană de culoare neagră, se crede că va urma o iarnă lungă şi blândă, fără geruri năprasnice. Dacă oaia care se va aşeza pe cojoc are blana de culoare albă, iarna care va veni va fi capricioasă şi friguroasă, cu viscol şi ninsori mari.

De asemenea, vremea poate fi interpretată şi în funcţie de alte semne. Dacă în dimineaţa Sfântului Dumitru, atunci când ies din ţarc, oile se îndreaptă către sud, se spune că iarna va fi dificilă. Dacă în schimb oile se îndreaptă către nord, iarna va fi uşoară. Totodată, o iarnă grea şi anevoioasă este prevestită de luna plină şi de nori în noaptea Sfântului Dumitru. Dacă plouă în această zi şi vremea este urâtă, iarna va fi grea. Pe de altă parte, un cer senin prevesteşte o iarnă senină.

Bătrânii au şi superstiţii legate de această sărbătoare.

Se spune că în cazul în care frunzele arborilor cad târziu, toamna va fi lungă, iarna grea şi anul bogat în omizi. Cum e ziua de Sânmedru, aşa va fi toată iarna. Dacă la Sânmedru e vremea aspră, va fi iarnă grea, iar alţii zic că de va fi la Sânmedru vremea bună, toamna va fi lungă şi frumoasă. Dacă în noaptea Sfântului Dumitru e lună plină şi cerul e senin, iarna va fi bună, iar dacă e lună plină şi cerul e acoperit de nori, dacă plouă sau ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele;

Dacă la Sânmedru e lună nouă, iarna se începe curând şi se termină repede, iar dacă e lună plină, iarna se începe curând şi se termină târziu. O altă superstiţie din moşi strămoşi spune că dacă în ziua de Sf. Dumitru tună, iarnă care vine va fi uşoară. Oamenii de la sat sunt atenţi să vadă şi dacă şoarecii câmpului se îndreaptă către sate, pentru că aşa ştiu că iarna este aproape. Un alt semn care le atrage atenţia oamenilor că vom avea o iarnă grea este dacă nucii şi gutuii dau rod bogat

Sărbătoarea Sfântului Dumitru, Izvorâtorul de mir, renaşte obiceiuri frumoase şi în alte zone din ţară.

În ziua de 26 octombrie în Bucovina, de exemplu, cine seamănă usturoiul după Sânmedru va avea parte în anul următor numai de pagubă.

În Dobrogea, mai mulţi flăcăi se întrunesc la o casă, de unde pornesc apoi prin sat cântând din fluier şi caval, între ei se afla şi un fecior îmbrăcat ca o cadână, astfel capăta bacşişuri. Obiceiul se mai numeşte şi “datina Saiegiilor”.

În Oltenia se spune că numai dacă respecţi toate tradiţiile sărbătorii vei fi protejat de necazuri şi alte primejdii. Oamenii de la ţară respectau superstiţiile pentru a-şi proteja animalele de lupi.

În anumite zone, ţăranii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie, Izvoratorul de mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtăşanie.

În Maramureş, obiceiul era ca de Sânmedru, când au fost aduse turmele în “tomnatec”, să se facă alesul oilor.

Totodată se spune că acum e liber hotarul şi nu-i bine să nu fie lăsate turmele la păscut de către proprietarii terenurilor, ciobanii îi blestemau. Se consideră că l-ai refuzat pe Moise, acesta fiind un mare păcat.

Mai există obiceiul ca în ziua în care turma este separată şi reîncredinţată stăpânilor se poate vorbi de un ritual sferic: la plecarea în munte ultima oaie era mulsă pe prag, cu mâinile încrucişate, iar la 26 octombrie se repetă procedeul, dar este aleasă prima oaie din turmă, iar cu laptele obţinut sunt stropite toate oile, precum şi grajdul, făcându-se şi semnul crucii şi rostind: “Cum a dat lapte/ Aşa să daţi şi voi/ Această oaie/ Cât îţi trăi.” În această zi se spune că păcurarii şi ciobanii, cu clopurile frumos împodobite cu flori de munte, sunt primiţi sărbătoreşte de întreaga comunitate şi poate începe petrecerea.

Tot în această zi de octombrie se taie coama cailor tineri de 3 ani pentru ca aceasta să crească frumoasă.

De Sfântul Dumitru nu trebuie să foloseşti pieptenul, altfel atragi asupra ta primejdii, multe necazuri şi e primejdie de lupi.

Se mai spune, în tradiţia românească, ca cei care vor păzi cu sfinţenie această sărbătoare, de Sfânt Dumitru, vor fi feriţi de boli sau lovituri.

Protectorul săracilor

icoane-pe-lemn-sf-dumitru-largeSe spune că Sf. Dumitru îi ajută să scape de problemele financiare pe cei care-i respectă poruncile. Imediat după răsăritul soarelui nu trebuie să speli, să munceşti în casă sau să te cerţi. Mergi la biserică, roagă-te pentru sănătate şi vremuri mai bune, dă de pomană altor oameni mai nevoiaşi decât tine şi apoi petrece cu familia. Vei avea mai mult spor la bani

Sf. Dumitru, împreună cu Sf. Gheorghe, împarte Anul Pastoral în două anotimpuri simetrice, vara constituind-o perioada între datele celebrării celor doi sfinţi, având ca miez al timpului ziua Sf. Ilie.

Tuturor celor ce-şi serbează ziua onomastică cu numele de Dumitru, Dumitra şi derivatele lor, le urăm un sincer “LA MULŢI ANI!”

Cristina Toma

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here