Să ne rugăm neîncetat

0
124

darPărinte, de voiești, depărtează paharul acesta de la Mine… Dar nu voia Mea, ci voia ta să se facă. (Matei 22,42)

Cine ar putea să măsoare întreg abisul de suferință cuprins în acest strigăt al Dumnezeiescului nostru Mântuitor?

Pogorât pe pământ pentru a aduce, pentru mântuirea neamului omenesc, cea mai înaltă jertfă de răscumpărare, Domnul a fost cuprins de tristețe la apropierea clipei acestei jertfe – și atunci, El, Dumnezeu-Omul, purtând asupra Sa suferința întregului neam omenesc, a strigat către Tatăl Ceresc, rugăndu-L să îndepărteze de la El paharul acesta al suferinței, dar a adăugat câteva cuvinte care ar trebui să stea la temelia tuturor gândurilor și simțămintelor noastre: Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.

Când ni se pare că suntem gata de orice sacrificiu în afara celui pe care îl vrea de la noi Domnul în clipa aceea, când Îl rugăm din adâncul sufletului să ne cruțe, ar trebui totuși să precumpănească în noi simțământul că trebuie să se facă nu voia noastră, ci voia Lui. Domnul nu ne oprește să ne rugăm în vremea încercărilor grele; dimpotrivă, El Însuși ne-a dat pildă de rugăciune și, prin dumnezeiescul Său exemplu, ne-a arătat cum putem și cum trebuie să ne rugăm.

Să nu ne lăsăm cuprinși de amărăciune sau tulburare atunci când ni se pare că rugăciunea noastră a rămas fără răspuns. Să ne amintim că n-a fost îndeplinită nici rugăciunea lui Hristos Însuși, revărsată din inima Lui care suferea. paharul n-a fost îndepărtat de la El! Și atunci, de ce să ne mirăm noi, muritorii, ființe păcătoase, că rugăciunile noastre par adeseori să rămână fără răspuns? Să ne rugăm neîncetat, dar neîncetat să și repetăm cu deplină credință, nădejde și supunere: Doamne! Facă-se voia Ta!

„Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu”- Ed. Cartea Ortodoxă

Jurnal Spiritual

V-ar mai putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here