Să așezăm scuza înaintea judecății!

0
75
Să așezăm scuza înaintea judecății!
Să așezăm scuza înaintea judecății!

Să așezăm scuza înaintea judecății!

,,Împărăția lui Dumnezeu înseamnă să așezi scuza înaintea judecății’’ (Pr. Petru Munteanu)

Ne-am obișnuit să devenim judecători ai aproapelui nostru, am devenit atât de îndrăzneți în sensul rău, încât ne atribuim drepturi pe care nu le avem, ne atribuim dreptul lui Dumnezeu de a judeca cu dreptate toate gândurile inimilor oamenilor și toate faptele lor.

Ne-am obișnit să ne judecăm aspru aproapele, de multe ori după false aparențe, ne-am obișnuit să nu ne vedem bârna din ochii noștri, ci doar paiul din ochii altora, ne-am obișnuit să emitem sentințe, sentințe dure care să aibă drept finalitate întemnițarea aproapelui nostru într-o închisoare cu ziduri groase, construită din pietrele osândirii și răutății noastre.

Să așezăm scuza înaintea judecății!
Să așezăm scuza înaintea judecății!
Să așezăm scuza înaintea judecății!

Ascultând un înțelept și înălțător cuvânt de învățătură al Pr. Petru Munteanu, mi s-a trezit adormita conștiință care a început să strige la mine: Nu mai acuza niciodată, ci caută scuze! Nu judeca ca să nu fii judecată! Nu mai judeca pe frații tăi, ca să nu fii osândită, căci așa cum ne învață Sfânta Scripură: ,,cu ce măsură veți măsura, cu aceeași vi se va măsura’’

Nu ești fără de păcat ca să-ți judeci aproapele pentru păcatele lui! Ai tu dreptul să-ți judeci semenii, fățarnico? Viața ta e un exemplu demn de urmat, viața ta e înveșmântată în sfințenie? Poate tu ai fi greșit, și mai rău decât semenul tău, dacă erai în situația lui!

Poți tu să ,,citești’’ corect inima cuiva?

Cunoști tu cu exactitate contextul faptelor lui, poți tu să ,,citești’’ corect inima cuiva? Cunoști cumva tu gândurile, emoțiile și trăirile aproapelui, cunoști tu ce a adunat el în adâncul ființei sale? Fii judecătoarea ta, nu a altora! Ai uitat, că dreptul de a judeca gândurile și faptele oamenilor este doar al lui Dumnezeu și El ne va judeca pe toți cu dreptate și obiectivitate?

Dacă îți judeci aproapele în fiecare clipă, când îți mai rămâne timp să Îl iubești? Judecata este invers proporțională cu iubirea, cu cât judeci mai mult, cu atât iubești mai puțin, ține minte asta! Un înțelept proverb spune: ,,Nu judeca o carte în funcție de coperta sa.’’ Ia aminte la înțelepciunea populară și învață, că nu după niște manifestări exterioare ale unui semen, poți cunoaște care este adâncul său și că nu poți cunoaște cu exactitate caracterul unui om după niște manifestări de moment ale acestuia!

Dacă îți judeci aproapele în fiecare clipă

Nu uita ce a spus părintele tău duhovnic, că atunci când judeci un semen el devine ostatic al gândurilor tale! Nu arunca pe nimeni în temnița judecății tale și fariseismului tău!

Eliberează-ți semenii din capcana răutății și osândirii tale, nu mai încerca să fii tu gardianul celor din jurul tău, fii doar gardianul tău, eliberează-ți semenii cu iubire, iertare, înțelegere, acceptare din temnița minții, sufletului și inimii tale! E greu? Așa crezi?

E așa de ușor să așezi scuza înaintea judecății!

Nu e greu, e așa de ușor să așezi scuza înaintea judecății! Ia încearcă! Uite, cum să faci! Vii la serviciu și un coleg îți vorbește cu răutate, te privește încruntat și simți că ți-a transmis o stare de tulburare, o stare negativă.

Nu te îndepărta de el, nu îl judeca, nu te crede mai bună decât el, ci încearcă să crezi că a fost altfel de cum îl știai, deoarece e obosit după ce nu a dormit toată noaptea, fiindcă i-a fost bolnav copilul. Oboseala, grijile te fac să devii mai agitat, mai mânios!

Nu deveni acuzatoarea lui, găsește-i scuze și roagă-te pentru el și cei dragi ai lui! Și tu ești la fel când ești copleșită de griji și probleme. Te schimbi. Chipul nu îți mai este zâmbitor și luminos, ci încruntat și întunecat. Tu poate nu ți-ai dat seama de asta, dar așa ești și tu! Și tu lovești în aproapele tău cu pietrele cuvintelor răutăcioase și cu întunericul privirii tale, golită de bunătate și blândețe, de foarte multe ori.

Știind că nu poți spune ,,Nu’’

 Vezi că un semen te folosește, știind că nu poți spune ,,Nu’’ și îți cere să îl ajuți să îndeplinească sarcini pe care ar trebui să le ducă la bun sfârșit singur, nu-l acuza că e un profitor de bunătatea altora, de timpul altora, de cunoștințele altora, nu-l acuza pentru că nu are disponibilitatea de a învăța cum să se descurce singur, consideră că e doar nesigur pe forțele lui proprii și are nevoie de cineva care să îl ghideze, că are nevoie de cineva care să-l supervizeze ca totul să se termine cu bine.

Și el nu te folosește, ci are încredere în tine, te consideră o persoană cu multă pregătire și experiență profesională și de viață. Dacă tu vrei să lucrezi ceva bine și frumos pentru tine, aproapele și Dumnezeu, dacă vrei să dăruieși bucățele din sufletul tău cu multă iubire și sinceritate și ți se pun piedici de unii semeni, nu îi acuza că sunt răutăcioși și invidioși, crede că doar ți se pare ție, că aceștia sunt invidioși și egoiști, crede că tu te vezi pe tine în oglinda sufletului lor, că tu ești stăpânită de fapt de acest păcat al invidiei, individualismului și egoismului, că nu ai nici un dușman, nici un adversar, ci doar nevrozele tale te fac să vezi obstacole și persecuții peste tot în jurul tău.

Nu te mai victimiza atât, nu mai ține cont de părerea lumii în ceea ce te privește, urmează-ți crezul tău și nu te mai împiedica de obstacole fabricate de tine! Nu te mândri niciodată, nu considera că ceea ce faci poate atrage invidia cuiva, nu e cazul, știi doar, că ești săracă în fapte frumoase și bune, nu faci nimic ieșit din comun, ești o părăduitoare de timp prețios al vieții! Pentru ce să fii invidiată?

Nu-i acuza că sunt reci și insensibili

Dacă te simți neiubită și neînțeleasă de semenii din jur, nu-i acuza că sunt reci și insensibili, găsește-le scuze, crede că te iubesc și te înțeleg, dar sunt mai discreți cu sentimentele lor, nu vor să îți arate mereu ce simt pentru tine, ca să nu te mândrești, ca să nu devii o ,,alintată’’ și să crezi că ție ți se cuvine toată atenția și dragostea lor.

Nu mai fi o cerșetoare de iubire și înțelegere, nu fi plictisitoare sau dominatoare în relațiile cu semenii tăi! Iubește tu mai mult, fii tu izvor de afecțiune și iubire, pansează cu plasturele, bunătății, iubirii și iertării toate rănile ce ți le-au pricinuit semenii tăi.

Deschide ușile și ferestrele temniței

Deschide ușile și ferestrele temniței în care ai ținut prizonieri cu judecata ta, pe cei de lângă tine! Și iar te îndemn, nu uita de învățăturile părintelui tău duhovnic: Descoperă Împărăția lui Dumnezeu în interiorul tău și conștientizează că: ,,Împărăția lui Dumnezeu înseamnă să așezi scuza înaintea judecății’’.

,,Privește spre tine, privește spre interiorul tău, spre Împărăția… și lucrează cu această Împărăție a lui Dumnezeu. Fii bună, după cum Dumnezeu este bun, fii înțelegătoare, după cum Dumnezeu este înțelegător cu noi toți.’’ ,,Nu zidi închisoare în sufletul tău, nu îți fă penitenciar în suflet! Construiește pacea și lumina lui Hristos în tine! Prin această stare de iubire devii al lui Hristos.’’ 

Păstrează aceste prețioase mărgăritare

Ce învățături frumoase și înțelepte, înveșmântate în bunătate și iubire ți-a dăruit părintele tău duhovnic! Păstrează aceste prețioase mărgăritare duhovnicești în visteria sufletului tău și îmbăgățește-te în iubire și bunătate, în pace și iertare, în rugăciune pentru aproapele și în comuniune autentică!

Descoperă iubirea lui Hristos și dăruiește din căldura și darurile Împărăției lui Dumnezeu, și aproapelui tău!

Descoperă iubirea lui Hristos, care este lumină și viață, care te îmbogățește sufletește și atunci îți vei iubi aproapele și nu te vei mai considera îndreptățită să îl judeci și să îl osândești în fiecare clipă.

Nu fi gardianul nimănui și vei fi și tu liberă, deschide larg ferestrele și ușile sufletului tău și alungă dinlăuntrul său: judecata și osânda, clevetirea și prejudecata, rugăciunea fariseului și falsitatea!

Deschide larg ferestrele și ușile sufletului tău, ca să primești în ospeție: iertarea, iubirea, mângâierea! Deschide larg ferestrele și ușile sufletului tău, ca acesta să respire aerul pur al iubirii vindecătoare – iubire care înțelege toate neputințele noastre, care iartă toată patima și tot păcatul, care nu are așteptări și nu pune condiții, care așază scuza înaintea judecății.

Mi-am ascultat cu atenție conștiința…

Mi-am ascultat cu atenție conștiința ce m-a mustrat pentru obiceiul rău de a judeca și de a pune etichete pe sufletul aproapelui și am început timid, timid, a mă ruga Bunului Dumnezeu, așa:

Doamne, știu că mă ierți pentru neputința mea de a lucra binele oricând și oriunde, dar pentru aceasta trebuie ca și eu să nu îl judec pe aproapele meu, care este cuprins de aceeași neputință, nu-i așa?

Doamne, izbăvește-mă de păcatul osândirii semenilor, păcat atât de urâcios și neplăcut Ție! Te rog, nu mă lăsa niciodată să fiu gardian al aproapelui meu! Ajută-mă să trăiesc libertatea responsabilă, ajută-mă să învăț lecția iertării și acceptării aproapelui și cu umbre și întuneric, nu numai cu lumină!

Doamne, Te rog, dăruiește-mi iubirea care pe toate le înțelege, iubirea binevoitoare care găsește scuze tuturor celor ce nu au înlăuntrul lor Împărăția Ta!

Doamne, luminează-mă și pe mine cu razele iubirii Tale, lărgește hotarul inimii mele ca să pot cuprinde în ea lumea întreagă cu toate ale ei neputințe!

Ajută-mă, Doamne, să trăiesc starea minunată a iubirii rugătoare și iertătoare, a iubirii care se roagă pentru mântuirea tuturor semenilor mei!

Doamne, înveșmântă-mă în lumina iubirii Tale, ca să văd doar lumina din oameni, ca să iradiez lumina iubirii pentru aproapele, lumină ce împrăștie toată bezna judecății și prejudecății, răutății, urii și neiertării, clevetirii și osândirii! Amin.

Cristina Toma

Citește și alte articole semnate de Cristina Toma

„Iubirea – lumină și bogăție sufletească”, Cristina Toma. Editura Jurnal Spiritual, 2018     

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here