S-a întâmplat la 8 octombrie 1820: S-a născut, la Focşani, Gheorghe Tattarescu (m. 1894), pictor român. A pictat tablouri alegorice cu subiecte revoluţionare (Deşteptarea României) sau patriotice (Unirea Principatelor). A executat portretele unor personalităţi (N. Bălcescu, Gh. Magheru), peisaje, picturi bisericeşti (la Mitropolia din Iaşi, biserica Sf. Spiridon” din Bucureşti) etc. Unele surse indică drept an al naşterii 1820 sau ziua de 1 octombrie.
Gheorghe Tattarescu (n. Focşani, d. 24 octombrie 1894, Bucureşti) a fost un pictor român pionier al neoclasicismului în pictura românească.A început să picteze ajutându-l pe unchiul său, Nicolae Teodorescu (1799 – 1880), zugrav de biserici. Continuă studiul picturii la Şcoala de zugravi din Buzău, fondată de unchiul său. În 1844, împreună cu unchiul său, pictează Mănăstirea Răteşti.Cu ajutorul episcopului Buzăului, Chesarie, obţine o bursă de studii la Academia San Luca din Roma (Italia) (1845 – 1851). Aici i-a avut ca profesori pe Natale Carta (1790 – 1884), Giovanni Silvagni (1790 – 1853) şi Pietro Gagliardi (1809 – 1890).
Sub îndrumarea profesorilor săi, se formează în spiritul academismului Italian, executând copii după Rafael Sanzio, Bartolomé Estéban Murillo, Salvatore Rosa, Guido Reni şi alţii.Tattarescu a participat la revoluţia de la 1848. A pictat portretele revoluţionarilor Gheorghe Magheru, Ştefan Golescu aflaţi în exil, iar în 1851 pictează portretul lui Nicolae Bălcescu (în trei replici aproape identice).Idealul eliberării naţionale şi al edificării unei Românii moderne este transpus în compoziţii alegorice cu subiect revoluţionar (Renaşterea României, 1849, 11 Februarie 1866 – România Modernă, 1866) sau cu subiect patriotic (Unirea Principatelor, 1857).
În 1860 este însărcinat să întocmească un „Album naţional” al priveliştilor şi monumentelor istorice din ţară. Astfel, are prilejul de a se afirma şi ca peisagist, cu discrete accente romantice (Dâmbovicioara, 1860).O mare parte din activitatea sa artistică a fost dedicată artei religioase, creând un stil personal influenţat de academismul italian şi parţial de iconografia tradiţională bizantină. În perioada 1853 – 1892, cu ajutorul elevilor săi, a pictat, în spirit neoclasic, peste 50 de biserici din Bucureşti (Biserica Sf. Spiridon) şi Iaşi (Mitropolia din Iaşi), precum şi Biserica Greacă din Brăila sau biserica Mănăstirii Ciolanu din judeţul Buzău.
Împreună cu Theodor Aman a înfiinţat, în 1864, Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a desfăşurat o bogată activitate ca profesor de pictură, fiind mai apoi şi directorul ei în anii 1891 – 1892.În 1865 a scris lucrarea „Percepte şi studii folositoare asupra proporţiunilor corpului uman şi desene după cei mai celebri pictori”.Casa pe care a cumpărat-o în Bucureşti în 1855 şi în care a locuit timp de aproape 40 de ani a fost transformată în muzeu şi a fost deschisă publicului. Înfiinţata în1951, Casa memorială Gheorghe Tattarescu adăposteşte o mare parte din lucrările sale.
Surse:
Alexandru Tzigara-Samurcaş, Scrieri despre arta românescă, ediţie îngrijită de C. D. Zeletin, 1987
Marin Nicolau-Golfin, Istoria artei, vol 2, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1970
https://basilica.ro/24-octombrie-1894-a-murit-pictorul-gheorghe-tattarescu-n-1820-in-focsani/
https://www.icr.ro/pagini/gheorghe-tattarescu
https://artindex.ro/2012/05/16/tattarascu-gheorghe/
http://ler.is.edu.ro/~cr/index.php?page=person&id=149
https://muzeulbucurestiului.ro/casa-memoriala-gheorghe-tatarascu.html
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
, pictor român. A pictat tablouri alegorice cu subiecte){kind=link}