S-a întâmplat la 6 octombrie…
– 1437: Prin „Înţelegerea de la Apatiu”, intervenită între răsculaţi şi nobili, erau restrânse clauzele favorabile ţăranilor, obţinute în urma victoriei de la Bobâlna; o lună mai târziu răscoala va fi înfrântă.
– 1595, 6-8: După un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele otomane conduse de Sinan-Paşa) este recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase un corp toscan. La 20.X.1595 Mihai Viteazul va zdrobi ariergarda lui Sinan-Paşa şi va cuceri cetatea Giurgiu; robii luaţi de turci vor fi eliberaţi; în urma înfrângerilor, Sinan-Paşa va fi destituit din postul de mare vizir.
– 1600: Are loc la Florenţa premiera operei Euridice, compusă de Jacopo Peri, creată cu ocazia nunţii lui Henric al IV-lea cu Maria de Medici.
-1711: Nicolae Mavrocordat este numit domn al Moldovei (1711-1715); începutul regimului fanariot în Moldova (până în 1821).
-1828: George Stephenson face primele demonstraţii cu noua sa locomotivă. George Stephenson (n. 9 iunie 1781 – d. 12 august 1848) a fost un inginer englez, considerat inventatorul primei locomotive cu abur, în accepţia actuală, adica destinată numai căilor ferate şi nu altor tipuri de drumuri, si cel care a construit prima cale ferată publică ce utiliza locomotive cu abur. Ecartamentul liniei sale de 1.435 mm este considerat actualmente ecartamentul standard al căilor ferate.
– 1835: S-a născut pictorul Nicolae Popescu; compoziţii pe teme istorice şi religioase (m. 1877).
– 1872: S-a născut prozatorul Alexandru Cazaban (m. 1966).
– 1880: A murit Benjamin Pierce, matematician şi astronom american; contribuţii în domenii ca teoria numerelor, filosofia matematicii şi mecanica cerească; contribuţii importante în descoperirea planetei Neptun (n. 1809).
– 1882: S-a născut Karol Szymanowski, compozitor şi pianist polonez (m. 1937).
– 1886: S-a născut Edwin Fischer, pianist elvetian (d.24.01.1960).
– 1887: S-a născut Le Corbusier (Charles Edouard Jeannerat-Gris), arhitect, urbanist, designer, pictor şi teoretician de artă francez de origine elveţiană (m. 1965).
– 1889: Îşi deschide porţile celebrul cabaret Moulin Rouge din Paris.
– 1892: S-a născut (la Avdela, azi în Grecia) Tache Papahagi, folclorist, etnograf, dialectolog şi lingvist de prestigiu european; cercetător al culturii spirituale şi materiale a aromânilor (m. 1977).
– 1895: S-a născut Ion Pas (numele la naştere: Ioan M. Pascu), romancier şi traducător (a tradus din Dickens, Dostoievski, Fielding, Gorki, Hugo, Stendhal, Tolstoi, Zola, Jules Verne); între anii 1958 şi 1965 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; soţul scriitoarei Sarina Cassvan (m. 1974)
– 1902: S-a născut Petre Ţuţea, gânditor creştin, specialist în drept administrativ; fost înalt funcţionar în Ministerul Economiei Naţionale; memorialist; a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Nae Ionescu la revista „Cuvântul”; deţinut politic, timp de 13 ani, în temniţele comuniste (m. 1991).
– 1903: S-a născut Ernest Walton, fizician irlandez. Ernest Thomas Sinton Walton (d. 25 iunie 1995) a fost un fizician irlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1951, împreună cu John Cockcroft, pentru experimentele de fisionare a nucleului atomic efectuate la Universitatea Cambridge la începutul anilor 1930.
– 1905: S-a născut poetul Simion Stolnicu, situat de critica literară în descendenţa liricii lui Ion Barbu (m. 1966).
– 1907: S-a născut Teodor Scarlat, poet şi prozator (m. 1977).
– 1912: A murit Auguste-Marie François Beernaert, jurist şi om politic belgian; prim-ministru (1884-1894); participare importantă la Conferinţele (internaţionale) de pace de la Haga (din 1889 şi 1907, unde au fost adoptate 16 convenţii asupra legilor şi obiceiurilor războiului şi ale rezolvării pe cale paşnică a conflictelor dintre state); Premiul Nobel pentru pace pe 1909, împreună cu diplomatul francez Paul Balluat D’Estournelles; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (n. 1829).
– 1914: S-a născut Thor Heyerdahl, etnograf, arheolog şi explorator norvegian; conducător al expediţiei „Kon-Tiki”, în 1947, a străbătut Oceanul Pacific (între Callao/Peru şi arhipelagul Touamotou) pe o plută din lemn de balsa, încercând să demonstreze ipoteza populării Polineziei de către amerindieni; a condus expediţiile „Ra I” şi „Ra II” (1969-1970), de traversare a Atlanticului cu ambarcaţiuni din papirus; a fondat Muzeul „Kon-Tiki” din Oslo (1949) (m. 2002).
– 1916: S-a născut sculptorul Iftimie Bârleanu. Iftimie Bârleanu (n.satul Măzănăeşti, judeţul Suceava – d. 19 ianuarie 1986, Iaşi) a fost un sculptor român, autor a mai multor monumente care impresionează prin forţă şi expresivitate artistică.După ce a absolvit şcoala primară din satul natal, a urmat cursurile Şcolii de arte şi meserii din Câmpulung Moldovenesc între anii 1929-1934, secţia sculptură în lemn, sub îndrumarea sculptorului Ion Pâşlea (1869-1952). A urmat apoi cursurile Academiei de Arte Frumoase din Iaşi, cu sculptorul Ion Irimescu, ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1945.După absolvirea Academiei în 1945, a lucrat ca şef de lucrări şi profesor la Institutul de Arte Plastice din Iaşi, îndeplinind şi alte diferite funcţii.Printre monumentele realizate se numară Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare din Suceava şi Statuia lui Dosoftei din Iaşi. Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare din Suceava este un monument de bronz închinat voievodului moldovean Ştefan cel Mare(1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul Iftimie Bârleanu şi dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în parcul Cetăţii de Scaun a Sucevei. Având înălţimea de 23 metri (inclusiv soclul), statuia constituie cea mai mare lucrare de acest gen din ţară, ea putând fi văzută din orice punct central al oraşului. Monumentul lui Ştefan cel Mare din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-IV-m-B-05689.Statuia este confecţionată din bronz turnat şi îl înfăţişează pe voievod călare. Are 8 m înălţime, 8 m lungime şi 2 m lăţime.Soclul statuii este din travertin şi are înălţimea de 15 m, lungimea de 6 m şi lăţimea de 2,10 m. Pe pereţii laterali ai soclului, în registrul inferior, sunt amplasate două altoreliefuri de bronz. Un altorelief prezintă o secvenţă de bătălie, iar celălat o scenă de la Curtea domnească.
– 1920: S-a născut lingvistul Ion Coteanu; specialist în lexicologie, stilistică şi limbă literară; de numele său se leagă introducerea conceptului de protoromână; membru al Academiei Române (m. 1997).
– 1925: A murit istoricul Ioan Ursu; a militat pentru desăvârşirea statului naţional unitar român; în 1918 a plecat în Franţa, într-o misiune universitară română; la Paris, a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, activitate continuată în Italia, unde a contribuit la înfiinţarea Legiunii Române; membru corespondent al Academiei Române (n. 1875).
– 1927: A avut loc, la New York, premiera primului film sonor din istoria cinematografiei, „The Jazz Singer” („Cântăreţul de jazz”), în regia lui Alan Crossland, avându-l ca protagonist pe Al Jolson.
– 1927: S-a născut medicul Ioan Pop De Popa, specialist în chirurgie cardiovasculară; la 5.IV.1973 a condus, la Clinica chirurgicală din Târgu-Mureş, echipa de medici care a făcut prima operaţie pe cord deschis din România.
– 1927: S-a născut Paul Badura-Skoda, pianist şi muzicolog austriac.
– 1929: S-a născut pictorul Ion Sălişteanu; membru corespondent al Academiei Române.Născut la Piteşti, Ion Sălişteanu a absolvit Liceul „I. C. Brătianu”, continuându-şi studiile la Institutul de Arte „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori pe Samuel Mutzner şi Adam Bălţatu. După absolvirea facultăţii, în 1955, Ion Sălişteanu a rămas la Institutul de Arte şi a parcurs treptele ierarhiei universitare, ajungând profesor la secţia de pictură. A debutat în anul 1954, cu o suită de desene la Anuala de Artă, după care prezentat creaţiile sale la peste 200 de expoziţii de artă românească din străinătate, printre care la Varşovia, Dresda, Frankfurt, Veneţia, Düsseldorf , Moscova, Ankara, Geneva, Paris, Phenian, Roma. Începând cu anul 1965, a avut peste 80 de expoziţii personale şi a participat la 136 de tabere în ţară şi peste hotare.A realizat peste 4.000 de lucrări pe mari cicluri tematice în care se distinge interesul pentru arta medievală şi bizantină, pentru tradiţie şi modernitate, evoluând spre abstractizare cu o preferinţă specială pentru ordonarea formelor din natură. Multe dintre tablourile sale au intrat în colecţii şi muzee din ţară şi străinătate. Prin întreaga sa creaţie s-a impus în conştiinţa iubitorilor de artă ca un poet al picturii şi a fost apreciat de criticii şi istoricii de specialitate care i-au dedicat peste trei sute de articole, trei volume monografice şi mai multe filme. Recunoaşterea naţională şi internaţională a valorii întregii sale opere este atestată şi de numeroasele premii şi distincţii pe care le-a primit de-a lungul anilor.În 1955, Ion Sălişteanu a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici profesionişti şi, din 1999, preşedinte de onoare.După ce, în anul 1972, a fost distins cu premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române, în 2006, a fost ales membru corespondent al forului de ştiinţă şi cultură.
– 1929: S-a născut Mihai Drăgănescu, inginer electronist; a constituit o şcoală românească în domeniul dispozitivelor electronice în cadrul Politehnicii Bucureşti; membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1990-1994) (m. 2010).
– 1929: S-a născut actorul francez Bruno Cremer, interpretul comisarului Maigret (m. 2010).
– 1930: S-a născut Paul Ioachim, actor, dramaturg şi regizor de teatru (m. 2002).
-1931: S-a născut Riccardo Giacconi, fizician american de origine italiană .Riccardo Giacconi (n. Genova, Italia) este un fizician american de origine italiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2002 pentru contribuţiile de pionierat în astrofizică, contribuţii ce au condus la descoperirea surselor cosmice de raze X. Giacconi a primit jumătate din premiul Nobel, cealaltă jumătate fiind împărţită de Masatoshi Koshiba şi Raymond Davis, Jr..
– 1933: S-a născut actriţa Vasilica Tastaman, stabilită în Suedia din anul 1982 (m. 2003, la Bucureşti)
– 1935: S-a născut tenorul Vasile Moldoveanu
– 1946: Sfinţirea Catedralei ortodoxe române din Timişoara, cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi, în prezenţa regelui Mihai I, a patriarhului Nicodim, a primului ministru, Petru Groza, şi a altor oficialităţi (lucrările au fost începute la 20.XII.1936, după planurile arhitectului Ion Trajnescu, întrerupte în perioada celui de-al doilea război mondial şi reluate după încheierea lui) Stilul arhitectural al catedralei este atât unic cât şi neobişnuit pentru un lăcaş de cult ortodox de asemenea dimensiuni. Acesta îmbină tradiţia religioasă română cu cea bizantină-moldovenească. Stilul, cu firide sub streşini, cu bolte înstelate în interior, cu discuri lăcuite într-o multitudine de culori, poate fi găsit în mănăstiri precum Cozia sau Prislop, tipice secolului al XIV-lea.Catedrala are nu mai puţin de 9 turle adevarate si 4 mini-turle din care turnul principal are 83,7 metri. Temelia este construită pe o placă imensă de beton armat, care este susţinută de peste 1.000 de piloni de beton armat, înfipţi până la 20 m adâncime sub placa de beton. Construcţia are o lungime de 63 m şi o lăţime de 32 m. Cele 7 clopote au o greutate totală de 8.000 kg şi au fost confecţionate dintr-un material adus din insulele Sumatra şi Borneo. Armonizarea lor a fost făcută de compozitorul Sabin Drăgoi. Picturile interioare şi exterioare au fost executate de pictorul Atanasie Demian.Catedrala Mitropolitană adăposteşte la subsol o bogată colecţie de artă bisericească bănăţeană veche şi o valoroasă colecţie de icoane. De asemenea aici se află şi moaştele sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, protectorul ortodocşilor români din Banat, fost episcop ortodox de Timişoara (1651 – 1655), venit de la Muntele Athos şi retras apoi la mănăstirea de la Partoş. Muzeul deţine 3.000 de cărţi bisericeşti rare, peste 800 de icoane şi picturi, peste 130 de obiecte bisericeşti, 10 artifacte de metal preţios, 10 veşminte, un templu, etc. Aici se găsesc manuscrise româneşti timpurii precum „Noul Testament de la Bălgrad” din 1648 sau „Cazania lui Varlaam” din 1643. Latura subsolului dinspre altar cuprinde necropola mitropoliţilor Banatului.
– 1956: A murit Constantin Ionescu, chimist şi farmacist; considerat unul dintre organizatorii industriei farmaceutice din România; a fost director al Institutului de Cercetări Farmaceutice, pe care l-a dezvoltat treptat, transformându-l în cel mai mare centru de cercetări ştiinţifice în domeniu; membru corespondent al Academiei Române (n. 1905)
– 1960: S-a născut pictorul Robert Vraciu
– 1973: Forţele armate egiptene si siriene au declanşat al şaselea război arabo-israelian; intenţia arabilor era de a-şi recuceri teritoriile pierdute în războiul din 1967 La 6 octombrie 1973, când evreii sărbătoreau Iom Kipur, armatele egiptene si siriene au lansat un atac surpriză împotriva Israelului. Războiul s-a încheiat la 26 octombrie, Israelul respingând cu succes forţele egiptene şi siriene, dar suferind pierderi semnificative. O anchetă internă a exonerat Guvernul de responsabilitatea pentru eşecurile de dinainte şi din timpul războiului, dar furia publică l-a forţat pe prim-ministrul Golda Meir să demisioneze
-1981: A fost asasinat Mohammed Anwar El-Sadat, ofiţer şi om politic egiptean; preşedinte al Republicii Arabe Egipt (1970-1981); iniţiator al unor reforme democratice şi al liberalizării economiei; în octombrie 1973 a declanşat războiul cu Israelul, dar a cooperat, ulterior, pentru Tratatul de pace (26.III.1979), semnat, la Washington, cu statul evreu, ceea ce a dus la izolarea Egiptului în raport cu statele arabe; Premiul Nobel pentru Pace pe 1978, împreună cu premierul israelian Menahem Begin (n. 1918)
– 1985: Alain Prost devine campion mondial de formula 1
– 1987: A murit, la Paris, Leon Negruzzi, poet, prozator şi traducător (a tradus proză românească în limba franceză); stabilit în Franţa din 1925; după al doilea război mondial, a desfăşurat o susţinută activitate de informare despre tragedia României sub ocupaţie sovietică, el fiind cel care a prezentat Adunării Generale a ONU, la 5.II.1952, un „Memorandum al refugiaţilor români adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite”, semnat de mai mulţi scriitori, între care Aron Cotruş, Mircea Eliade, Eugen Lozovan ş.a. (n. 1899)
– 1988: A murit compozitorul Dumitru Botez (n. 1904)
– 1989: A murit actriţa americană de film Bette Davis (n. 1908).
– 1997: A fost lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”; aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004, avand misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan
– 1999: A murit cântăreaţa portugheză Amália Rodrigues, considerată „regina” fadó-ului (n. 1920)
– 2000: Au fost aduse din Grecia, în România, pentru prima oară în istoria creştinismului, moaştele Sfântului Gheorghe; după o scurtă escală la Bucureşti, moaştele au fost depuse la Iaşi, la Catedrala Mitropolitană, lânga moaştele Sfintei Cuvioase Paraschiva
– 2000: A murit Richard Farnsworth, actor de film şi cascador american; a jucat în peste 300 de filme şi a fost cel mai bătrân actor nominalizat vreodată la Oscar (în anul 2000, pentru filmul „The Straitght Story”) (n. 1920)
– 2003: A murit Elisabeta Rizea din satul Nucşoara/Argeş, devenită un simbol al rezistenţei anticomuniste; ca urmare a sprijinului pe care l-a oferit imediat după război grupului Arnăuţoiu, grup de rezistenţă anticomunistă armată din munţii Făgăraş, a fost condamnată la moarte de comunişti; ulterior pedeapsa i-a fost transformată în 14 ani de temniţă grea, ani petrecuţi în penitenciarele pentru femei de la Miercurea Ciuc şi Mislea (n. 1912)
– 2009: A murit Mircea Angelescu; de profesie inginer constructor, cadru didactic universitar, a fost unul dintre cei mai importanţi conducători din istoria fotbalului românesc (preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal între anii 1969-1975 şi 1986-1989; primul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal între anii 1992 şi 1996); în 1990, pentru scurt timp, a fost ministru al sportului (n.1938).
– 2011: A murit actriţa australiană Diane Cilento (n. 1933).
Alte articole găsiţi aici.
