S-a întâmplat la 5 octombrie…

0
49
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat la 5 octombrie…

– 1285: A murit Regele Filip al III-lea al Franţei (n. 1245) Filip al III-lea (30 aprilie 1245 – 5 octombrie 1285), a fost rege al Franţei; i-a succedat tatălui său Ludovic al IX-lea al Franţei şi a domnit din 1270 până în 1285. A fost membru al Dinastiei Capeţienilor. A fost al cincilea rege francez care a mers în cruciadă. El a adăugat pământurilor regale franceze ţinutul Champagne, ca urmare a căsătoriei fiului său cu moştenitoarea acestui ţinut.
– 1455: Petru Aron, domn al Moldovei, primeşte un ultimatum de la sultanul Mehmed al II-lea, prin care i se cere sa plătească un tribut de 2.000 de galbeni în termen de trei luni de zile.
– 1502: Cristofor Columb descoperă Costa Rica.Descoperirea a avut loc în timpul celei de-a patra sa expediţii. Expediţia, cu patru caravele, a pornit din Cadiz în mai 1502. La sfârşitul celor 21 de zile de traversare a oceanului, navele sale aveau neapărată nevoie de reparaţii. Columb a coborât ancora aproape de Santo Domingo şi după ce a terminat reparaţiile la nava sa, s-a îndreptat spre apele din Honduras, apoi a navigat spre sud de-a lungul coastelor Americii Centrale timp de şase luni căutând o trecere spre vest către India. El a ajuns la Cariay, în faţa insulei Quiribrí (astăzi Isla Uvita), botezând teritoriul descoperit La Huerta (Gradina). Numele de „costa rica” (în spaniolă: coasta bogată) i-a fost acordat de catre un alt navigator spaniol, Gil González Davila, in 1522.
– 1582, 5/15: Papa Grigore al XIII-lea (papă între anii 1572 şi 1585) anunţă că a introdus un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi); conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582 (noul calendar a fost adoptat de România în anul 1919, când 1 aprilie a devenit 14 aprilie).
– 1712: S-a născut Francesco Guardi, pictor italian (d. 1793).
– 1713: S-a născut scriitorul francez Denis Diderot.Denis Diderot (n. Langres (Champagne-Ardenne); d.31 iulie 1784 în Paris) a fost un filosof şi scriitor francez. Diderot a fost o figură complexă a iluminismului francez, având o influenţă majoră asupra spiritului raţionalist al secolului al XVIII-lea. Diderot a primit o educaţie iezuită şi a renunţat la o carieră în drept, dedicându-se studiului şi scrisului. În 1745, împreună cu D’Alembert, Diderot a început să editeze Encyclopédie, un proiect celebru, care a inclus aproape toţi scriitorii francezi iluminişti importanţi.Una din piesele sale, Le Père de famille (Tatăl de familie, 1758), a fost considerată prototipul „dramei burgheze”. Dintre celelalte opere ale sale, La Religieuse (Călugăriţa, 1796) – roman psihologic, Jacques le fataliste (Jacques fatalistul, 1796), precum şi satira Le Neveu de Rameau (Nepotul lui Rameau) au devenit binecunoscute.De asemenea, Diderot este apreciat şi pentru scrierile sale filozofice: Pensées philosophiques (Cugetări filozofice, 1746) şi Lettre sur les aveugles (Scrisoare despre orbi, 1749). Diderot a avut o contribuţie fundamentală în domeniul criticii moderne de artă, cu ale sale Salons (Saloane), articole pe care le-a publicat în ziare, începând din anul 1759. Corespondenţa vastă a lui Diderot descrie o imagine obiectivă a epocii sale. El a avut o influenţă semnificativă asupra generaţiilor următoare de gânditori din Franţa,Germania şi Anglia.
– 1795: Insurecţie regalistă la Paris: generalii Napoleon Bonaparte şi Joachim Murat deschid focul asupra insurgenţilor. Napoleon devine general de divizie.
-1830: A murit memorialistul Dinicu Golescu.
-1841:S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de Independenţă (m. 1877, căzut la asaltul redutei Griviţa).
– 1847: S-a născut Anghel Demetriescu, teoretician şi critic literar, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (m. 1903).
– 1850: S-a născut Grigore Cerchez, inginer şi arhitect; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; contribuţii la proiectul Institutului de Arhitectură Ion Mincu şi al unei aripi a Palatului Cotroceni (m. 1927).
– 1859: S-a născut Gheorghe Popovici, pictor şi desenator. În 1926, a realizat picturile murale la Palatul Mitropolitan din Iaşi (d.24.02.1933). A fost un strălucit pedagog, directorul Şcolii de Arte frumoase la Iaşi, timp de trei decenii, profesorul lui Nicolae Tonitza şi al unei pleiade de nume mari ale picturii româneşti moderne, între care Ştefan Dimitrescu, Aurel Băeşu, Camil Ressu şi alţii.De remarcat faptul că profesorul Gheorghe Popovici nu a încercat să tulbure individualitatea studenţilor săi, ci „s-a pronunţat mereu pentru libertatea de expresie a tinerilor, considerând normele academice doar bază în formarea conştiinţelor artistice suverane, în căutarea propriului destin creator”. O calitate demnă de admirat  la un mare pedagog din învăţământul de artă românesc de acum mai bine de un secol…
–  1864: A murit Madách Imre, poet şi publicist ungar (n. 1823).
– 1864: Oraşul indian Calcutta este distrus aproape în întregime de un ciclon; 60 000 de morţi.
– 1864: S-a născut Louis Lumière, inventator şi producător de filme francez; împreună cu fratele său, Auguste (1862-1954), a brevetat, în 1895, „cinematograful Lumière – un aparat servind la obţinerea şi vizionarea probelor cronofotografice” (de fapt, primul aparat de filmat şi primul aparat de proiecţie) (m. 1948).
– 1865, 5 (sau 12): S-a născut juristul Ştefan Gh. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române (m. 1931).
– 1877: S-a născut Ştefan Petică (n. Buceşti, Judeţul Tecuci – d.17 octombrie 1904, Bucureşti), poet român (d. 1904). Ştefan Petică este primul poet „simbolist declarat” cum spunea George Călinescu. La 18 ani intră în contact cu cercurile socialiste fiind călăuzit de „idei revoluţionare”. După absolvirea liceului, urmează cursurile Facultăţii de Filosofie din Bucureşti, având în acelaşi timp o bogată activitate ziaristică.
– 1879: S-a născut scriitorul şi istoricul american John Erskine (m. 1951).
– 1880: A murit compozitorul francez de origine germană Jacques Offenbach, întemeietor al operetei clasice franceze (n. 1819).
– 1881: S-a născut Barbu Lăzăreanu, istoric literar, bibliograf şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948, director al Bibliotecii Academiei (1948-1957) (m. 1957).
– 1882: S-a născut Emanoil Hagi-Mosco, istoric şi publicist; contribuţii în domeniul heraldicii româneşti; membru fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (m. 1976).
– 1882: S-a născut fizicianul american Robert Hutchings Goddard, precursor al astronauticii; contribuţii fundamentale la dezvoltarea teoriei generale a rachetelor (autor a peste 80 de brevete); în 1926 a proiectat şi construit o rachetă cu combustibil lichid, care s-a ridicat la o înălţime de 12 metri.
 – 1886: S-a născut Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog; contribuţii originale la dezvoltarea medicinii aeronautice: a înfiinţat, în 1920, Centrul de medicină aeronautică, unul dintre primele de acest gen din lume (m. 1972).
– 1895: Lângă Londra are loc prima cursă ciclistă contra cronometru pe şosea. Evenimentul a fost organizat de North Road Cycling Club, pe un traseu de 50 de km.
– 1897, 5/17: Apare (cu întreruperi, până în 1945), la Bucureşti, revista enciclopedică populară „Albina”, editată de „un număr de profesori şi institutori”; director-fondator, Spiru Haret.
 – 1902: S-a născut Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist; membru al Academiei Române (m. 1974). Dicţionarul „Membrii Academiei Române 1866-1999”, semnat de Dorina Rusu, dă ca dată a naşterii 7.X.1902 iar alte surse indică 5 octombrie. Zaharia Stancu s-a născut în 1902 în localitatea Salcia, judeţul Teleorman, în Câmpia Dunării. După ce a abandonat şcoala la vârsta de 13 ani, a lucrat în diverse meserii până în 1919, când şi-a continuat studiile de literatură şi filosofie la Universitatea din Bucureşti. După absolvire, a devenit jurnalist. În 1932 a publicat revista Azi, şi, în 1937, ziarul democratic Lumea românească. Ambele publicaţii au fost interzise de regimul fascist. Ca atare, lui Stancu i s-a interzis să mai publice. În calitatea lui de jurnalist a fost închis înainte de cel de-al doilea război mondial.În 1946 a devenit directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, post pe care l-a ocupat pentru mai bine de 20 de ani. A fost membru al Academiei Române şi Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. A câştigat Premiul de Stat pentru literatură, iar în 1971, a primit premiul Gotfried von Herder din partea guvernului austriac. Cartea sa Desculţ, care „a parcurs globul cu sandale de aur”, aşa după cum îi plăcea autorului să spună, este cel mai tradus roman românesc din toate timpurile, fiind tradus în 24 de limbi până în 1988, printre altele, existând o traducere şi în limba japoneză.Cateva din volumele publicate: „Poeme simple” „Desculţ” „Rădăcinile sunt amare” „Jocul cu moartea” „Pădurea nebuna” „Ce mult te-am iubit”.
– 1902: S-a născut Albert Nagy, pictor şi desenator de naţionalitate maghiară din România (m. 1970).
– 1905: Record de zbor.Wilbur Wright la bordul avionului sau Wright Flyer III zboara timp de 39 de minute, parcugand 40 de kilometri. Acest record va fi depasit abia peste 3 ani, în 1908.
-1910: Este abolită monarhia şi Portugalia se proclamă republică.
-1913: S-a născut compozitorul Ovidiu Varga (m. 1993).
-1918, 5/18: Reprezentantul Partidului Naţional Român în Parlamentul de la Budapesta, deputatul Alexandru Vaida-Voievod, dă citire, în plenul adunării, Declaraţiei Comitetului Executiv al PNR, prin care românii transilvăneni îşi afirmă dreptul inalienabil la o viaţă naţională integral.
– 1918: A murit Roland Garros, aviator francez (n. 6 octombrie 1888).
– 1921: A fost creată Federaţia Internaţională a PEN-Cluburilor (abreviere de la Poets, Playwrights, Editors, Essaysts and Novelists), asociaţie mondială a scriitorilor, editorilor şi traducătorilor, fondată, la Londra, de C. A. Dawson Scott; primul preşedinte – John Galsworthy (România este membră din 1924).
– 1930, 5-12: S-a desfăşurat, la Atena, prima Conferinţă balcanică, cu participarea României, Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei, Greciei şi Turciei; delegaţii au adoptat statutul de organizare şi au decis elaborarea unui pact regional.
– 1931: S-a născut Aurel Manolache, compozitor de muzică uşoară şi de teatru, dirijor; fondatorul Teatrului „Fantasio” din Constanţa, al cărui director a fost timp de mai mulţi ani; a iniţiat Festivalul Mamaia Copiilor, în 2001, împreună cu compozitorul Dumitru Lupu, directorul artistic al evenimentului (m. 2010).
– 1936: S-a născut Václav Havel, om politic şi scriitor ceh; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77”; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; preşedinte al Republicii Cehe şi Slovace (1989-1992) şi preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003).
– 1937: A avut loc, la Bucureşti, deschiderea solemnă a Jocurilor Balcanice de atletism, desfăşurate pentru prima dată în România. Cu ocazia acestui eveniment, sculptorul Constantin Baraschi a realizat lucrarea „Aruncătorul de lance”.
– 1940: A murit Silvestre Revueltas, compozitor şi violonist mexican (n. 1899).
-1942: A avut loc, la Opera Română din Bucureşti, premiera baletului „Demoazela Măriuţa” de Mihail Jora (pe un scenariu semnat de Aprilian Medianu, după romanul „Din vremea lui Căpitan Costache” de Alexandru Antemireanu).
– 1943: S-a născut Mihail Gr. Coculescu, medic, profesor universitar, membru al Academiei de Știinte Medicale, președinte al Societății române de Psihoneuroendocrinologie, din 1990, și membru fondator și reprezentant al Europei de Est în societatea internațională de profil, din 1989.
– 1945: S-a născut Alexandru Călinescu, critic şi teoretician literar.
– 1947: S-a născut interpretul britanic de rock Brian Johnson (membru al formaţiei „AC/DC”).
– 1950: S-a născut Doina Uricariu, poetă şi eseistă.
-1956: Tribunalul Militar Bucureşti a condamnat la 7 ani de închisoare corecţională, sub acuzaţia de a fi redactat şi multiplicat manifeste anticomuniste, pe scriitorul Nicolae Balotă, arestat la 3 ianuarie, acelaşi an.
– 1960: S-a născut actriţa Diana Gheorghian.
– 1962: Membrii trupei The Beatles au lansat primul lor hit în Anglia, Love Me Do.
– 1962:  James Bond Dr. No, primul film din seria James Bond, are în Anglia premiera. În distribuţie Sean Connery, şi „Bond-Girl“ Ursula Andress.
– 1971: A murit Vania Gherghinescu, poet, publicist şi traducător (n. 1900).
– 1974: A murit Sebastian Popovici, poet, prozator şi traducător (din literatura rusă) (n. 1905).
– 1975: S-a născut actriţa de film britanică Kate Winslet; este prima actriţă care a primit patru nominalizări la „Oscar” înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani.Kate Winslet a câştigat Premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în 2009, pentru rolul Hanna Shmitz în filmul Cititorul. Kate a obţinut a cincea nominalizare la Oscar pentru Little Children, la vârsta de 31 de ani, devenind cea mai tânără actriţă care a adunat cinci nominalizări (în doar 19 filme). Recordul fusese deţinut de Olivia de Havilland, care şi l-a dobândit la varsta de 33 de ani în 1950, având 33 de filme.
Nominalizări:
Cea mai bună actriţă într-un rol secundar: Sense and Sensibility (1995)
Cea mai bună actriţă: Titanic (1997)
Cea mai bună actriţă într-un rol secundar: Iris (2001)
Cea mai bună actriţă: Eternal Sunshine of the Spotless Mind (2004)
Cea mai bună actriţă: Little Children (2006)
– 1979: A murit inginerul Grigore Ioachim; lucrări în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze (a introdus în tehnica mondială pompajul combinat cu erupţia artificială; a inventat o metodă de stingere şi captare a gazelor la sondele incendiate etc.); membru corespondent al Academiei Române (n. 1906).
– 1983: Liderul sindicatului polonez „Solidaritatea”, Lech Walesa a primit Premiul Nobel pentru Pace.
– 1985: A murit folcloristul Adrian Fochi; autor al unei monumentale lucrări de referinţă, „Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte” (1964); studii axate îndeosebi pe cercetarea comparată a folclorului popoarelor sud-est europene (n. 1920).
– 1985: A murit compozitorul român de origine maghiară Kozma Géza (n. 1902).
– 1989: Dalaï-Lama (seful suprem al religiei budiste; marele-lama) primeşte Premiul Nobel pentru Pace.
– 1993: A murit Mircea Socolescu, geolog şi geofizician; s-a impus prin introducerea metodelor magnetice şi electromagnetice în prospectarea acumulărilor de substanţe utile; membru de onoare al Academiei Române (mai 1993) (n. 1902).
– 2001: A murit actorul Boris Ciornei (n. 1923).
– 2002: A murit Brigitte Massin, muzicolog francez (n. 1925).
-2004: A murit biofizicianul britanic Maurice Wilkins; primul om de ştiinţă interesat de efectele genetice ale ultrasunetelor; importante cercetări asupra acizilor nucleici, plecând de la modelul ADN propus de conaţionalul său Francis Crick şi de americanul James Watson, alături de care a obţinut Premiul Nobel pentru medicină pe 1962 (n. 1916, în Noua Zeelandă).
– 2011: A murit antreprenorul şi inventatorul american Steven Paul Jobs, considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât şi în industria divertismentului; a fost cofondatorul şi CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum şi CEO al firmei Pixar, până la achiziţia acestui studio de animaţie de către compania Disney, apoi cel mai mare acţionar al companiei Disney şi membru în Consiliul Director (n. 1955).

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here