S-a întâmplat la 31 octombrie…

0
73
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat la 31 octombrie…

– „Ziua Internaţională a Mării Negre”, sărbătorită anual în regiune, pe baza unei hotărâri a Conferinţei ministeriale pentru protecţia Mării Negre de la Istanbul, 30-31.X.1996. La 31 octombrie 1996 miniştrii mediului din Bulgaria, Georgia, Romania, Turcia, Federatia Rusa si Ucraina au semnat cu acest prilej Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre, cel mai cuprinzator program adoptat vreodată pentru salvarea uneia dintre cele mai poluate mări de pe Terra.
– „Sărbătoarea Halloween” („Ajunul Tuturor Sfinţilor”; sărbătoarea religioasă catolică „Solemnitatea Tuturor Sfinţilor” se prăznuieşte la 1 noiembrie); în Marea Britanie şi în Irlanda, obiceiurile populare legate de această sărbătoare creştină au fost influenţate de o veche sărbătoare celtică, ca şi de ajunul Anului Nou celtic şi anglo-saxon (31 octombrie); sărbătoare laică mai ales pentru copii, populară în SUA şi ţările anglo-saxone (în această „seară a vrăjitoarelor”, copii mascaţi în personaje „horror” colindă pe la casele oamenilor şi sunt răsplătiţi cu bomboane, covrigi sau nuci, pentru a alunga spiritele rele ale fantomelor; adulţii se întâlnesc în diverse localuri sau cluburi, care, pentru o noapte, se transformă în adevărate spaţii ale magiei); de câţiva ani „Halloween” se sărbătoreşte şi în România, cu puternice conotaţii comerciale.
– „Ziua Reformei în Biserica Luterană”; marchează începutul Reformei promovate de teologul german Martin Luther (1483-1546), întemeietorul Bisericii Luterano-Protestante; la 31.X.1517 el a afişat pe uşa bisericii din Wittenberg 95 de teze care atacau direct papalitatea; prin tezele sale a negat valoarea tradiţiei sacre a autorităţii papale, punând mai presus autoritatea Sfintei Scripturi.
– „Ziua Arhivelor Naţionale” (la 31.X.1862 se înfiinţa Direcţia Generală a Arhivelor Statului, prin unificarea Arhivelor din cele două Principate Române, Moldova şi Ţara Românească.
– 1291: S-a născut compozitorul francez Philippe de Vitry (m. 1361)
-1402: Este înregistrată cea mai veche atestare documentară a berii în Moldova.
– 1632: S-a născut Johannes Vermeer, pictor olandez (d. 1675).
– 1760: S-a născut pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (m. 1849).Peisajele lui Hokusai marchează un moment de vârf în istoria artei japoneze de tip ukiyo-e (imagini ale lumii trecătoare). Popularitatea extraordinară de care s-au bucurat gravurile se explică prin importanţa muntelui Fuji în mentalul colectiv japonez. Motiv simbolic unificator al compoziţiilor, înfăţişat în toate anotimpurile şi în varii ipostaze, Fuji devine subiect al unei complexe meditaţii asupra relaţiei om-natură şi a fragilităţii condiţiei umane.Viziunea artistică originală a lui Hokusai se manifestă în redarea scenelor de viaţă cotidiană, ce ocupă un loc semnificativ în economia imaginii şi care au adus un plus de noutate seriei.
– 1795: S-a născut poetul romantic englez John Keats. John Keats (n. Londra – d. 23 februarie 1821, Roma) a fost un poet englez, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai romantismului englez, alături de Lord Byron şi Percy Bysshe Shelley.
– 1815: S-a născut Karl Weierstrass, matematician german, unul dintre fondatorii teoriei funcţiilor analitice de variabilă complexă (m. 1897)
– 1820: S-a născut pictorul Gheorghe Tattarescu, întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc (m. 1894).Gheorghe Tattarescu (n. 31octombrie 1820, Focşani, dBucureşti) a fost un pictor român, un pionier al neoclasicismuluiîn pictura românească.Împreună cu Theodor Aman a înfiinţat, în 1864, Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a desfăşurat o bogată activitate ca profesor de pictură, fiind mai apoi şi directorul ei în anii 1891 – 1892.
– 1828: A încetat din viaţă, la Bucureşti, Constantin Caracaş (n.1773), medic, tipograf şi editor român. A contribuit la organizarea ştiinţifică a medicinii româneşti şi a introdus vaccinarea antivariolică în Ţara Românească. A fost unul dintre fondatorii spitalului „Filantropia” din Capitală. A înfiinţat la Bucureşti prima tipografie laică din Ţara Românească (1817).
– 1833: S-a născut compozitorul şi chimistul rus Aleksandr Borodin, unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai muzicii clasice ruse.Alexandr Porfirievici Borodin (n. 31 octombrie/12 noiembrie 1833 – d. 27 februarie 1887) a fost un compozitor, chimist şi medic rus de origine georgiană. Alături de Balakirev, Rimski-Korsakov, Musorgski şi Cui, Borodin a făcut parte din aşa-numitul „Grup al celor Cinci”, care a stat la bazele şcolii muzicale naţionale ruse, din cea de-a doua jumătate a secolului XIX. Este cunoscut în special pentru simfoniile sale, cele două cvartete de coarde, poemul simfonic Stepele din Asia Centrală şi opera Cneazul Igor.A fost un militant pentru drepturile femeilor şi a spirijinit drepturile acestora la educaţie în Rusia, fiind fondatorul Şcolii de Medicină pentru Femei din Sankt Petersburg.
 – 1835: S-a născut chimistul german Adolf von Baeyer; a realizat sinteza acidului barbituric (1864). Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer (d. 20 august 1917) a fost un chimist german, profesor universitar la München, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1905. A realizat sinteza indigoului, a descoperit condensarea anhidridei ftalice cu fenolii, a dezvoltat teoria tensiunii ciclurilor.
– 1857: S-a născut Axel Munthe, medic şi scriitor suedez. Axel Martin Fredrik Munthe (n. Oskarshamn- d. Stockholm, 11 februarie 1949) a fost medic, psihiatru şi scriitor suedez. Este cunoscut mai ales ca autor al „Cărţii de la San Michele” (1929), o povestire autobiografică romanţată a vieţii şi a activităţii sale.
– 1865: A luat fiinţă Ateneul Român din Bucureşti, ca instituţie statuară. Edificiul a fost construit între anii 1886 şi 1888, pe bază de subscripţie publică, după planurile arhitectului A. Galleron.
– 1866: Premiera operetei „Viaţa pariziana” de Jacques Offenbach
– 1868: S-a născut, la Ploieşti, Andrei Ioachimescu (m.1943), inginer şi matematician român. Unul din fondatorii şi animatorii revistei „Gazeta matematică” (Bucureşti, 15 septembrie 1895). A elaborat lucrări în domeniul mecanicii teoretice.
– 1869: S-a inaugurat oficial prima cale ferată din Principatele Unite, între Bucureşti şi Giurgiu (69,8 km). Tot atunci a început să funcţioneze cel dintâi depou CFR la Giurgiu.
– 1871, 31.X. / 12.XI: Este inaugurată Uzina de gaz aerian de la Filaret, din Bucureşti, construită sub conducerea arhitectului francez Paul Gottreau (cel care a construit şi Biblioteca Centrală Universitară, ca şi clădirea CEC-ului din Bucureşti).
– 1881: S-a născut Eugen Lovinescu, critic, istoric literar şi scriitor; fondator al revistei şi cenaclului „Sburătorul”; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (m. 1943)  („Gr. Alexandrescu”, „Titu Maiorescu şi posteritatea lui critica”, „Mite”, „Balauca”, „Aripa morţii”, „Viaţa dubla”) Eugen Lovinescu (n. Fălticeni – d. 16 iulie 1943) a fost critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român. Este autorul teoriei sincronismului şi al mutaţiei valorilor estetice. În ciuda valorii sale incontestabile, a faptului că şi-a susţinut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la Liceul Matei Basarab din Bucureşti.Este tatăl criticului Monica Lovinescu şi unchiul prozatorului Anton Holban, al dramaturgului Horia Lovinescu şi al criticului literar şi specialistului în ocultism Vasile Lovinescu. Urmează gimnaziul la Fălticeni, apoi cursurile Liceului internat din Iaşi(1896-1899). Este licenţiat al Facultăţii de limbi clasice a Universităţii din Bucureşti, cu o lucrare despre sintaxa latină (1903). Activează ca profesor de liceu la Ploieşti (1904-1906) şi la Bucureşti. Debutează publicistic în suplimentul literar al Adevărului (1903), cu un articol despre studiile sale clasice. În 1904 îşi începe colaborarea la Epoca, scriind despre Mihail Sadoveanu. A continuat în 1905 cu articole despre scriitori sămănătorişti şi poporanişti (Octavian Goga, Şt.O.Iosif, Alexandru Brătescu-Voineşti, Popovici-Bănăţeanu, I.Gorun, Sandu-Aldea, Ion Agârbiceanu, Emil Gârleanu), toate acestea constituind subiectele reunite în cele două volume de debut Paşi pe nisip…, apărute în 1906. În această perioadă a activităţii sale, preocupat fiind de mişcarea literară de la Sămănătorul, se prefigurează confruntările cu marii doctrinari Nicolae Iorga şi Garabet Ibrăileanu. Între 1906-1909 se află la Paris pentru pregătirea doctoratului. Obţine titlul de doctor în litere cu o lucrare despre Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire; lucrare suplimentară: Les voyageurs français en Grece au XIX-e sičcle (1909), ambele prezentate elogios de criticul Emile Faguet. Colaborează la revista Convorbiri literare a lui Mihail Dragomirescu între anii 1907-1909 şi publică primele două volume de Critice (I, 1909; II, 1910). În această perioadă publică monografiile Gr. Alexandrescu (1910), C. Negruzzi (1913), Gh. Asachi (1921). Încearcă, dar fără succes, să intre în învăţământul universitar, la Iaşi (unde în iunie 1912, în urma unui concurs, îi este preferat Garabet Ibrăileanu) sau la Bucureşti (unde în 1913 criticul îl suplineşte pe Pompiliu Eliade cu un curs despre romantism). Patronează – până la sfârşitul vieţii – cenaclul Sburătorul şi este director al revistei literare Sburătorul (1919-1922; 1926-1927). Puţini au avut de la început şi într-o măsură atît de hotarîtoare, ca E. Lovinescu, conştiinţa vocaţiei critice. Adolescent aproape, citise foiletoanele lui Emile Faguet din Revue de deux mondes şi crescuse, cum singur mărturiseşte, cu Criticele lui Maiorescu pe masă. Critica a fost, aşadar, pentru el o fatalitate. La vârsta când alţi tineri sînt atraşi de poezie (de cele mai multe ori din necesităţi pur sentimentale) sau devoreaza proza cu subiecte poliţieneşti, singuraticul elev de la Liceul Internat din Iaşi urmarea cu prematură seriozitate dezbaterile literare şi întocmea el însuşi note şi cugetării critice, dovedind pasiune pentru o disciplină în contradicţie, de pe acum, cu temperamentul lui elegiac, contemplativ. E. Lovinescu ne invită să căutăm originea criticii sale în straturile… muzicale ale sufletului, în stările de conştiinţă nediferenţiate, misterioase: chip de a spune că în alcătuirea unei personalităţi critice intră, în afara de informaţia bogată, inflexibilitatea morală şi un element afectiv, muzical, fără de care voinţa de a scrie e paralizată şi orice activitate literară fără sens.
– 1883: S-a născut Marie Laurencin, pictoriţă şi sculptoriţă franceză. (d. 1956)Stilul său se caracterizează prin culori fluide şi suave, o simplificare încrezătoare a compoziţiei, o predilecţie pentru anumite forme feminine, alungite şi graţioase, ce îi vor permite să ocupe un loc privilegiat în inima Parisului monden al anilor 1920.
– 1888: Britanicul John Boyd Dunlop (1840–1921) a inventat pneul utilizat la biciclete, triciclete şi automobile.
– 1892: Arthur Conan Doyle publică Aventurile lui Sherlock Holmes.
– 1896: S-a născut dirijorul portughez Pedro de Freitas Branco (m. 1963)
– 1910: S-a născut pictoriţa Coca (Elena-Venera-Ecaterina) Meţianu.
– 1912: S-a născut Ollie Johnston, pictor american (d. 2008)
– 1918: A murit Egon Schiele, pictor expresionist austriac, unul dintre fondatorii „Neuekunstgruppe” (n. 1890)Egon Schiele (n. 12 iunie 1890, Tulln (Austria) – d.Viena) a fost un pictor austriac. Alături de Gustav Klimt şi Oskar Kokoschka, este considerat unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai artei vieneze moderne.
– 1920: A apărut Legea privind înfiinţarea Şcolilor Române de Studii Superioare la Paris şi Roma, cu trei Secţii: cea a studiilor de istorie şi filologie, Secţia pentru continuarea studiilor universitare de specialitate, pentru acele discipline care nu se predau în România şi Secţia pentru cultivarea artelor; stagiul era de un an, cu posibilitatea de prelungire în funcţie de rezultate; prin Decretul din 14.XII.1921, Nicolae Iorga a fost numit director al Şcolii Române din Paris, iar Vasile Pârvan, al Şcolii Române din Roma.
– 1920: S-a născut Henri Wald, filosof şi eseist; studii şi lucrări de logică, teoria cunoaşterii şi semantică (m. 2002)
– 1920: S-a născut (la Berlin) Helmut Newton, renumit fotograf australian (de origine evreiască), considerat unul dintre pionierii fotografiei mondiale; este cunoscut, în special, pentru imaginile sale alb-negru, reprezentând nuduri de femei, apărute în reviste precum „Playboy”, „Elle” sau „Vogue” (m. 2004)
– 1920: S-a născut Dick Francis, scriitor britanic de succes, cunoscut mai ales pentru romanele sale poliţiste „ Dead Cert” (1962), „For Kicks” (1965), „Odds Against” (1965), „Flying Finish” ( 1966) şi „ Blood Sport” (1967) (m. 2010).
– 1922: S-a născut Barbara Bel Geddes, actriţă americancă. Barbara Bel Geddes (n. New York City – d. 8 august 2005, Northeast Harbor, Maine) a fost o actriţă americană nominalizată pentru premiul Oscar, cel mai bine cunoscută din serialul de televiziune al companiei CBS, Dallas, ca doamna Eleanor „Miss Ellie” Ewing.
– 1922: S-a născut fostul rege al Cambodgiei, Norodom Sihanouk, considerat drept „părintele” independenţei ţării şi întregitor al unor grupări destrămate implicate în zeci de ani de războaie civile; rege, prim-ministru sau şef de stat timp de peste 60 ani, cu câţiva ani de întreruperi, Norodom Sihanouk a provocat o surpriză pe scena politică regională şi mondială abdicând, în 2004, în favoarea fiului său, Sihamoni (m. 2012).
– 1925: S-a născut John A. Pople, chimist britanic. Sir John Anthony Pople (n. 31 octombrie 1925; d. 15 martie 2004) a fost un chimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1998).
– 1925: A murit Max Linder, actor şi regizor de film francez (n. 1883)
– 1926: S-a născut Dan Hatmanu, pictor şi grafician.
– 1929: S-a născut Bud Spencer (Carlo Pedersoli), actor de film şi scenarist italian.Carlo Pedersoli s-a făcut remarcat în aşa-numitele „western-spaghetti” italiene. În România este foarte cunoscut din filmele în care a jucat rolul comisarului Piedone.
– 1933: Basoreliefurile celor patru preşedinţi ai Statelor Unite, George Washington (întâiul), Thomas Jefferson (al treilea), Abraham Lincoln (al şaisprezecelea) şi Theodore Roosevelt (al douăzeci şi şaselea) de pe muntele Rushmore au fost finalizate.
– 1936: S-a născut Siminică (Simion Avram), celebru comic al circului românesc.
– 1936: S-a născut Michael Landon, actor american (d. 1991)
– 1945: S-a nascut prozatorul şi dramaturgul Mircea M. Ionescu
– 1953: A murit scriitorul Petre Dulfu, poet, traducător şi dramaturg; autor al „Isprăvilor lui Păcală” (1894), operă care îl consacră în literatura română (n. 1856)
– 1956: Contraamiralul american G.J.Dufek a devenit primul om care a reuşit să aterizeze cu un avion la Polul Sud.
– 1960: A murit filosoful Mircea Florian; studii de istorie a filosofiei; membru post-mortem al Academiei Române (1990). („Metafizică şi artă”, „Cunoaştere şi existenţă”, „Recesivitatea ca structură a lumii”)  Mircea Florian (n. 1 aprilie 1888, Bucureşti – d. Bucureşti) a fost un filosof român, membru post-mortem al Academiei Române (1990).În 1914 îşi susţine doctoratul în filosofie în Germania, cu teza Der Begriff der Zeit bei Henri Bergson (Conceptul de timp la Henri Bergson). A fost profesor la Universitate şi a condus sectorul de istorie a filosofiei al Institutului de Filosofie de pe lângă Academie. Gîndirea logică a lui Titu Maiorescu, căruia i-a fost student, l-a marcat pentru toată viaţa. Mircea Florian a militat pentru o ontologie realistă, cerând filosofiei să pornească de la obiect, de la „dat”, ca şi ştiinţa, şi nu de la subiect. A considerat lumea externă ca reală şi independentă de conştiinţă. A elaborat studii erudite de istoria filosofiei universale.
– 1964: Are loc, pe scena Teatrului de stat din Timişoara, premiera piesei Anton Pann, de Lucian Blaga.
– 1969: A încetat din viaţă, la Iaşi, Emil Gaiginschi (n.1904), inginer mecanic român. Este considerat creatorul şcolii ieşene de cercetare în domeniul motoarelor cu ardere internă. A fost profesor la Institutul Politehnic „Gh. Asachi” (1936-1969).
-1971: Ilie Năstase câştigă marele turneu open „Embassy” de la Wembley.
-1972: A murit Onisifor Ghibu, pedagog (considerat unul dintre fondatorii pedagogiei româneşti), memorialist, publicist şi om politic transilvănean (intensă activitate pentru înfăptuirea statului unitar român; a înfiinţat „România nouă”, primul ziar de propagandă pentru unirea politică a tuturor românilor); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1883)
– 1975: Formaţia Queen lansează în Anglia cel mai renumit single al său, Bohemian Rhapsody.
 – 1984: A murit (asasinată, de către extremiştii sikh) Indira Gandhi, om politic indian; preşedinte al Partidului Congresul Naţional Indian (din 1955), ministru în mai multe rânduri, prim-ministru al Indiei (1966-1977, 1980-1984); fiica lui Jawaharlal Nehru, cel dintâi prim-ministru al Indiei independente  (n. 1917)
– 1989: A murit compozitorul elveţian Conrad Beck (n. 1901)
– 1993: A murit regizorul italian de film Federico Fellini.Federico Fellini (n. 20 ianuarie 1920 la Rimini, Italia – d. Roma) a fost un reputat regizor şi scenarist italian, laureat al mai multor premii internaţionale, între care şi premiul Oscar (pe care l-a câştigat de patru ori, al cincilea primindu-l onorific). Fellini a avut una dintre cele mai mari influenţe asupra viziunii cinematografice a secolului trecut.
– 1993: A murit actorul River Phoenix (River Jude Bottom) (n. 23.08.1970)
– 1995: A murit Alan Bush, compozitor, dirijor şi pianist britanic (n. 1900)
– 1996: A murit Marcel Carné, celebrul regizor francez („Copiii paradisului”, „Noaptea amintirilor”, „Asasinii ordinii”) (n.18.08.1909)
– 2000: A murit Ring Lardner Jr., scenarist premiat cu Oscar pentru „Mash” si „Women of the year” (n. 1915)
 – 2002: A murit actorul italian de film Raf Vallone (n. 1916). În 1961 a primit Premiul Oscar pentru rolul interpretat în filmul „Vedere de pe pod”, regizat de Sidney Lumet
– 2003: Este descoperită Planeta pitică Eris, numită după zeiţa greacă a discordiei. Eris (iniţial denumită 2003 UB313) este cea mai mare planetă pitică cunoscută din sistemul nostru solar şi are cel puţin un satelit, numit Dysnomia. Eris este un obiect trans-neptunian din centura lui Kuiper, şi a fost descoperit în 2003. Deoarece diametrul său este mai mare decât cel al lui Pluton, a fost considerat de mulţi ca fiind Planeta X, cea despre care se credea că este cauza unor perturbări în rotaţia planetelor Uranus şi Neptun.Pe 24 august 2006, în urma unei rezoluţii a Uniunii Astronomice Internaţionale , obiectul 2003 UB313 a primit statulul de planetă pitică.
– 2005: A murit jurnalista Mihaela Cristea, peste trei decenii realizatoare de emisiuni culturale la Televiziunea Română (n. 1946)
– 2006: A murit Dan Beizadea, instrumentist, dirijor şi compozitor de muzică uşoară (n. 1933)
– 2011: A fost atins pragul de 7 miliarde de oameni pe Pământ, în Filipine. În urmă cu 2.000 de ani, la naşterea lui Iisus Hristos, erau în jur de 300 de milioane de oameni. Pragul de un miliard a fost atins în anul 1804; în ultimii 38 de ani populaţia Terrei a atins succesiv patru praguri: 4 miliarde de locuitori în 1974, 5 miliarde în 1987, 6 miliarde în 1999 şi 7 miliarde în 2011.

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here