S-a întâmplat la 3 octombrie…

0
56
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat la 3 octombrie…

– 1226: A murit Francisc de Assisi, întemeietorul Ordinului franciscan.

– 1385: Judeţul Jaleş, a fost primul judeţ menţionat din Ţara Românească. Dan I a dăruit mănăstirii Tismana 400 de găleţi de grâu din dijma percepută în acest judeţ.
– 1792: A fost pusă piatra de temelie a Casei Albe, reşedinţa oficială a preşedintelui SUA.Casa Albă (The White House) este reşedinţa oficială şi principalul loc de muncă al preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Aflată la adresa oficială 1600 Pennsylvania Avenue NW în Washington, D.C., clădirea principală a fost construită în stil georgian, între 1792 şi 1800, din gresie vopsită în alb, fiind reşedinţa şefului executivului american pentru toţi preşedinţii începând cuJohn Adams. După ce Thomas Jefferson s-a mutat în Casa Albă, în 1801, împreună cu arhitectul Benjamin Henry Latrobe, au realizat planuri de extindere a clădirii pentru a crea facilităţi de stocare. Concursul organizat pentru realizarea construcţiei The White House a fost câştigat de un arhitect irlandez care trăia în Charleston,South Carolina, James Hoban, care a rămas în istoria arhitecturii ca arhitectul care a proiectat Casa Albă originară. Acţiunea de construire a unei reşedinţe oficiale a executivului a fost iniţiată de primul preşedinte american, George Washington, care împreună cu proiectantul oraşului, Pierre Charles L’Enfant, au ales locul construcţiei.Clădirea oficială a primit numele de Palatul Prezidenţial, sediul executivului, până când preşedintele Theodore Roosevelt a numit-o „Casa Albă”.
– 1801: A murit poetul Matei Milu, precursor, în literatura română, al poeziei satirice (n. 1725).
– 1803: S-a născut medicul american John Gorrie, pionier în cercetarea tehnicilor de refrigerare şi aer condiţionat (în 1851 a patentat invenţia privind producerea gheţii artificiale) (m. 1955).
– 1814: S-a născut Mihail Iurievici Lermontov, poet, prozator si dramaturg rus, unul dintre principalii exponenţi ai romantismului rus („Demonul”, „Un om ciudat”) (d.15.07.1841).În scurta lui viaţă a fost un duşman declarat al ţarismului, al asupririi şi nedreptăţii, întreaga lui operă fiind un aspru şi necruţător rechizitoriu la adresa celor care, la adăpostul puterii, erau deasupra legii. Biciuind cu versul lui de fier şi pară viciile societăţii contemporane şi nedreptăţile acesteia, propovăduind iubire şi adevăr, Lermontov şi-a afirmat înalta lui concepţie despre rolul poetului şi poeziei.
– 1838, 3/15: Apare (până la 25.IX.1839), la Craiova, primul periodic din Oltenia, săptămânalul „Mozaicul”, sub conducerea lui Constantin Lecca.
– 1839: S-a născut Teodor T. Burada, folclorist, etnograf şi muzicolog român, descoperitorul bocetului popular, membru corespondent al Academiei Române (d.17.02.1923).
– 1863: S-a născut Constantin N. Hurmuzaki, descendent dintr-o veche familie de intelectuali şi luptători pentru drepturile românilor din Bucovina. Entomolog, filosof, jurist, membru de onoare al Academiei Române (n. Cernăuţi; d.22.02.1937).
– 1863: Preşedintele american Abraham Lincoln a declarat prima zi de vineri din luna noiembrie drept Thanksgiving Day (Ziua Recunoştinţei).
– 1867: A murit Elias Howe, inginer american, inventatorul maşinii de cusut (n.09.07.1819).
– 1867: S-a născut Pierre Bonnard, pictor, ilustrator si litograf francez. Pierre Bonnard (n. Fontenay-aux-Roses, Franţa – d. 23 ianuarie 1947, Le Cannet) a fost un pictor, ilustrator şi litograf francez. A studiat la Academia Julien şi la Ecole des Beaux-Arts (1888-1889). În anii 1890, a devenit membru important al grupului Nabis şi a fost influenţat de stilul Art Nouveau şi de stampele japoneze. Alături de prietenul său, Edward Vuillard, a surprins în lucrările sale scene intime ale interiorului domestic, gen cunoscut sub numele de intimism, în care reprezenta viaţa pariziană a anilor premergători primului război mondial. De asemenea, a realizat autoportrete, naturi moarte, peisaje marine şi picturi decorative de mari dimensiuni.n 1910, a descoperit frumuseţea sudului Franţei şi a început să picteze o serie de peisaje luminoase din regiunea mediteraneană. Începând cu anii 1920, s-a specializat în peisaje, interioare, imagini de grădini, nuduri în baie. A realizat ilustraţii pentru Revue blanche şi pagini decorative pentru volumul Parallelement al lui Paul Verlaine (1900). A fost unul dintre cei mai mari colorişti ai artei moderne.
– 1886: S-a născut Alain-Fournier, scriitor francez.Alain-Fournier, este pseudonimul lui Henri Alban Fournier (1886-1914), scriitor francez, mort la 27 de ani, autor al unui singur roman, „Le Grand Meaulnes”, roman poetic de factură simbolistă (tradus în limba româna cu titlul „Cărarea pierdută”).Tradus în limba română în 1945 la Editura Gorjan romanul Cărarea pierdută a beneficiat de ilustraţii realizate de artistul plastic Fred Micoş şi a avut cronici literare favorabile în presa culturală a vremii.Ziarul Le Monde a propus cititorilor săi să aleagă cele mai importante o sută de cărţi ale secolului XX. „Le Grand Meaulnes” se afla între primele zece romane ale secolului trecut, alături de „În căutarea timpului pierdut”, romanul fluviu al lui Marcel Proust, „Procesul” lui Franz Kafka, „Călătorie la capătul nopţii” al lui Louis-Ferdinand Céline sau „Fructele mâniei” al lui John Steinbeck.
– 1888: S-a născut Carl von Ossietzky, jurnalist german, figură-simbol a luptei împotriva dictaturii naziste, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1935 (d. 04.05.1938).
– 1893, 3/15: S-a născut (la Sinaia) Carol al II-lea (primul copil al regelui Ferdinand I şi al reginei Maria), rege al României (1930-1940).
– 1895: S-a născut Serghei Esenin, poet rus („Transfigurare”, „Anna Sneghina”, „Cheile Mariei”) (d.27.12.1925) Lirica sa este contemplativă, de expresie modernă, caracterizată prin imagism şi o mare varietate de tonuri afective, de la perceperea cosmică a naturii ruse până la evocare miturilor vechi păgâne şi creştine, de la nostalgia satului până la fronda faţă de formele civilizaţiei oraşului.
– 1896: A murit William Morris (n. 24 martie 1834), scriitor, arhitect, artist plastic şi traducător englez.În 1861, Morris este unul din fondatorii firmei Morris, Marshall, Faulkner & Co., care timp de peste 30 de ani va revoluţiona gustul publicului englez. Lui Morris îi displăceau atât urăţenia externă cât şi comercialismul.
– 1897: S-a născut Louis Aragon, scriitor francez, unul dintre întemeietorii suprarealismului („Foc de bucurie”, „Mişcarea perpetuă”, „Ochii Elsei”).Louis Aragon (n.Paris – d. 24 decembrie 1982, Paris) a fost pseudonimul literar al lui Louis-Marie Andrieux, poet şi scriitor francez.Împreună cu André Breton şi Paul Éluard întemeiază în 1924 suprarealismul  (curent artistic şi literar de avangardă care proclamă o totală libertate de expresie).Cel mai de seamă poet suprarealist român este Gellu Naum, supranumit ultimul mare poet suprarealist european.
 – 1897, 3/15: S-a născut scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (m. 1937).
– 1900: S-a născut scriitorul american Thomas (Clayton) Wolfe (m. 1938).
– 1906: Mesajul SOS („Save Our Souls”, „Save Our Ship”) a fost adoptat ca semnal internaţional de avertizare a pericolului de către Convention Internationale Radiotélégraphique de la Berlin.SOS a fost ales pentru ca era mult mai clar când era transmis sub forma de cod Morse (decât CQD = come quick, danger).
– 1916: A sosit în România misiunea militară franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot (1861–1931, membru de onoare al Academiei Române).
– 1918: Manifest al împăratului Carol I de Habsburg („Către popoarele mele credincioase”) privind reorganizarea Austro–Ungariei într–o federaţie de şase state „independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean). Propunerea a fost respinsă de reprezentanţii popoarelor respective.
– 1918: Declaraţia de răspuns a „Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni”, la manifestul împăratului Carol I de Habsburg de reorganizare a Austro–Ungariei, în care, exprimând voinţa românilor, se proclama dezlipirea ţinuturilor româneşti de la Austro–Ungaria şi unirea lor cu România (3/16).
– 1927: S-a născut matematicianul Radu Miron; contribuţii în domeniul geometriei diferenţiale şi al aplicaţiilor ei în fizica teoretică, în topologia algebrică ş.a; o serie de rezultate şi noţiuni îi poartă numele: „reper M”, „spaţii M”; „conexiuni M”; membru al Academiei Române.
– 1929: „Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor” îşi schimbă numele în „Regatul Iugoslaviei”.
– 1931: S-a născut fizicianul George Comşa, stabilit în Germania din 1972; specialist în construcţia de echipamente pentru vid înaintat (pompe ionice, valve); s-a concentrat şi asupra studiului suprafeţelor pure şi al proceselor de suprafaţă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997).
– 1931: A murit Carl August Nielsen, compozitor, dirijor şi violonist danez (n. 1865).
– 1932: S-a născut Mircea Drăgan, regizor de film şi scenarist.
– 1933: S-a născut muzicologul şi compozitorul Dinu Ciocan.
– 1937: S-a născut compozitorul Csíky Boldizsár.
– 1938: A murit Mareşalul Alexandru Averescu, preşedinte al Ligii Poporului, prim ministru, membru de onoare al Academiei Române (n.1859).
– 1941: S-a născut bas-baritonul italian Ruggiero Raimondi.
– 1941: S-a născut Titus Munteanu, realizator de emisiuni de televiziune.
– 1945: S-a născut violonistul francez Jean-Jacques Kantorow.
– 1945: S-a născut Rodica Vasiliu (Berca – Buzău), pictoriţă româncă. Studii : Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Arte Plastice, secţia desen – pictură, 1968, clasa prof. Adrian Podoleanu.
 1952: Anglia testează cu succes arme nucleare (arhipelagul Montebello, Australia).
– 1952: John T. Mullin de la compania Bing Crosby Enterprises, Inc. Pune la punct primul aparat video. După 18 ani, în 1970, a apărut şi varianta comercială a acestui aparat.
– 1954: S-a născut Ioan Groşan, prozator roman.
– 1957: S-a născut (în Republica Moldova) actorul Constantin Chiriac.
– 1959: S-a născut interpreta de muzică uşoară Silvia Dumitrescu.
– 1960: Niger îşi câştigă independenţa faţă de Franţa.
– 1963: A murit Augustin Maior, om de ştiinţă. A realizat prima instalaţie experimentală din lume de telefonie multiplă, pe o linie reală, cu 5 căi, la o distanţă de 15 km, în anul 1907, înaintea brevetării sistemului de telefonie multiplă (1911) de către americanul C.O. Squier (n.21.08.1882).
– 1967: A murit Sir Harold Malcolm Sargent, dirijor englez (n. 1895).
– 1969: S-a născut cântăreaţa americană Gwen Stefani, vocalista trupei No Doubt.
– 1971: Este lansat primul film de succes al lui Bruce Lee, „Big Boss”.
– 1985: Prima lansare a navetei spaţiale Atlantis.
– 1982: A murit Tudor Ciortea, compozitor şi muzicolog (n. 1903).
– 1987: A murit pictorul Ion Mirea, stabilit la Paris din anul 1965 (n. 1912).
– 1990: Germania de Est se uneşte cu Germania de Vest, astfel ziua de 3 octombrie înlocuieşte ziua de 17 iunie ca zi de sărbătoare naţională a Germaniei.
– 1996: A murit istoricul francez Georges Duby (n. 1919).
– 1999: A murit Akio Morita, inginer şi inventator japonez (a inventat walkman-ul); cofondator al holdingului electronic „Sony” (1946) (n. 1921).
– 2000: A murit Olga Necrasov, zoolog şi antropolog român de origine rusă; contribuţii în domenii ca serologie antropolagică, anatomie umană şi comparată, biometrie, biostatică, craniologie şi bioantropologie; membru al Academiei Române (n. 1910).
– 2000: A murit Titi Bălteanu, impresar român şi om de teatru; în decurs de peste 60 de ani de activitate, a „diriguit” cariera a celor mai mari artişti ai scenei româneşti: Stela Popescu, Irina Loghin, Benone Sinulescu, Dan Spătaru, Petre Geambaşu, Florin Piersic, Tamara Buciuceanu, Gheorghe Zamfir, Phoenix etc.
– 2003: A murit scriitoarea Profira Sadoveanu (n. 1906), fiica lui Mihail Sadoveanu. Autoare a două romane (Mormolocul, 1933 şi Naufragiaţii din Auckland, 1937), este importantă mai ales prin proza sa de evocare a ilustrului său părinte: O zi cu Sadoveanu (1955), Ostrovul Zimbrului (1966), Planeta părăsită (1970). A îngrijit şi a adunat Operele lui Mihail Sadoveanu. A făcut traduceri din literatura universală.
– 2003: A murit William Steig, scriitor, scenarist, unul dintre cei mai cunoscuţi realizatori de desene animate din America, creatorul, printre altele, al personajului Schrek („New York Times Magazine” îl numea pe Steig „regele desenelor animate”) (n. 1907).
– 2003: Parcul „Ioanid” din București și-a schimbat denumirea, devenind parcul „Ion Voicu”, în amintirea celebrului violonist român. Cu aceasta ocazie, a fost dezvelit un monument înfăţişând bustul lui Ion Voicu, lucrare realizată de sculptorul Ion Irimescu şi a fost amplasat în vechiul parc „Ioanid”.
– 2004: A murit actriţa americană Janet Leigh („Psycho”, „Scaramouche”) (n. 1927).
 – 2005: Eclipsă inelară parţială de soare.
– 2008: A murit (la Mannheim, Germania) Aurel Stroe, compozitor şi profesor (n. 1932).
– 2012: A murit Constantin Ţoiu, prozator, eseist, publicist şi traducător (n. 1923). Unele surse dau moartea la 4 octombrie  2012. Constantin Ţoiu (n. 19 iulie 1923, Urziceni – d. Bucureşti) a fost un romancier, eseist şi traducător român contemporan. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti în 1946. A lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, precum şi la revistele Luceafărul, Gazeta literară, România literară şi la Radioteleviziunea Română. Între anii 1981-1990 a fost secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat în presa culturală, în 1958, la Gazeta literară”, iar editorial, în 1965, cu romanul Moartea în pădure.Faima cea mai mare i-a adus-o romanul Galeria cu viţă sălbatică, roman simbolic, apropiat de poetica realismului magic din romanul latino-american.
Romane şi nuvele
  • Moartea în pădure (roman), Editura Pentru Literatură, 1965
  • Duminica muţilor (nuvele), Editura Pentru Literatură, 1967
  • Galeria cu viţă sălbatică (roman), Editura Eminescu, 1976 (reeditări în 1979, 1984, 1999, 2011; în franceză, L’exclu, publicat de Editura Nagel; în maghiară, Vadszölölugas, Editura Europa Könyvkiado, Budapesta, 1980; romanul a mai fost tradus în limbile engleză, germană şi polonă)
  • Însoţitorul (roman), Editura Eminescu, 1981 (reeditări în 1989, 2004)
  • Obligado (roman), Editura Eminescu, 1984 (reeditare în 1997)
  • Căderea în lume (roman), Editura Cartea Românească, 1987 (reeditare în 1994)
  • Barbarius (roman), Editura Allfa, 1999
  • Istorisirile Signorei Sisi (roman), Editura Cartea Românească, 2006
Eseuri. Publicistică
  • Destinul cuvintelor (publicistică), Editura Cartea Românească, 1971
  • Pretexte (eseuri), Editura Albatros, 1973
  • Alte pretexte (eseuri), Editura Eminescu, 1977
  • Caftane şi cafteli. Prepeleac doi, trei, Editura Cartea Românească, 1994
  • Morbus diaboli, Editura Cartea Românească, 1998
  • Răvaşe din Kamceatka. Prepeleac cinci, Editura Allfa, 2000
  • Memorii din când în când, vol. I-II, Editura Cartea Românească, 2003-2006
  • Trompete după-amiaza, Editura Cartea Românească, 2004.

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here